Drumuri spre/dinspre Cluj
23 ianuarie 2019

Daca te tin de vorba, daca iti spun ce se petrece sau ce vad din cand in cand, este ca si cum am merge impreuna, mai uit ca nu asa stau lucrurile. Si, daca am sa-ti spun din cand in cand cat este ceasul si ce se vede la ora aceea, poate ai sa poti sa ma urmaresti si tu pe harta la FlightRadar...


Cluj, encore une fois!

6.15: incepe imbarcarea; nici urma de sef, de 4 sefi! Azi-noapte nu fusese anuntata nicio schimbare de plan... mai verific o data ce scrie la poarta de imbarcare - scrie bine: 6.50 Cluj...

Ma asez la coada printre ultimii, urc in autobuz... si un iures se petrece: pasageri intarziati. La usa autobuzului intreaba cineva: Popescu Cutarel? Popescu Cutarel! - Da! - Pe bilet mai era cineva cu dvs. Mai vine? - Nu! - Multumesc!

Sa ma pregatesc sa raspund si eu? Din mijlocul autobuzului, o sa ma auda tot aeroportul... Nu este cazul, au ajuns!!

Ne regrupam la scara avionului si aflu ca i-au strigat intai in aeroport, probabil abia dupa aceea urmau sa strige si in autobuz.

6.35 si deja instructiunile sunt demonstrate, de o fatuca... asa, cat o papusa. Oare Tarom face si haine pentru copii? Cred ca sunt croite special, ca prea ii vin bine...

6.58 cineva aproba decolarea si cred ca am receptionat-o 5cu5, ca prea am zbughit-o, cu 2/3 de motor.

Mitzei ii trebuia GPS... avionul zboara taras cu burta pe nor.. Intai s-a inmuiat in ploaie, acum da cu laveta.

Ceva-ceva tot are Mitza: loc pe randul 1 si monitor. Habar nu aveam ca pentru Cluj ajungem intai la 8.500m cu viteza fata de sol peste 730 km/h. O avea legatura ca suntem in 737-700 si ca, dupa ce incepe coborarea, incepe si sa scuture.

Feerie! Podisul doarme invelit cu zapada!! Multumesc ca ati redus viteza la 500 si ati coborat sub 1500, sa ma bucur putin de asemenea priveliste. As putea sa mai stau o tura in avion, comitetul incepe abia la ora 14...

Ne apropiem de aeroport si ne invaluie ceata, probabil sa imi treaca tristetea ca nu putem stationa la punct fix.

Aterizare ca la carte, punem rotile elegant...

Oooo, ce franare impresionanta! Imi place avionul acesta! O fi 4x4, ca nu se dezlipeste de axul pistei? Sau 3x3, ca atatea puncte de contact are? Da, da, are mai multe roti, multumesc de indreptare, dar vazut... din avion, sunt doar 3 puncte. Este licenta mea poetica.

7:39: Bine ati venit la Cluj, destinatia noastra din aceasta dimineata, cu zero grade la sol!

***

Seara buna, Cluj!

Am plecat la 18.20 sau 25 de la birou (si tot nu stiu cum il cheama pe colegul care ne-a condus, o surpriza placuta si un ghid inspirat, cu povesti altfel despre oras, zona, zapada. Multumesc!)

Am ajuns la aeroport in timp record, pe un alt drum la final, respectiv prin spatele aeroportului, probabil putin mai lung, dar drept, necirculat, curat ca in palma printre parapetii de zapada. Odata terminata zona de constructii, s-a indesit ceatza... Curat feerie! Un copacel singuratic, in mijlocul campului alb, la care ajung fuioare de lumina de la o sursa indepartata... de n-ar fi fost seful in masina...

Da, da, avem un avion de prins. Intram in aeroport la timp sa auzim ca au strigat pasageri pentru Otopeni. Stai, stai, nu te speria! NU este pentru noi. Mi-a spus mie Simina ca la 19 pleaca un avion Blue Air catre Bucuresti!

18.57 si deja am trecut de securitate, descaltata si incaltata si cu seful cautat de cabluri in servieta.

***

Pe margini, zapada adunata de mai mult de 1m, borduri inalte pentru asfaltul curat.

Acest 737-800 arata ca un OZN, cu neoane albastre pe tavan si... cu scaunele dezaliniate, cu randurile intrepatrunse o parte cu cealalta, randul 10 pe partea mea este cam 10,5 pe partea cealalta.

Insotitoarele de serviciu nu mai arata a papusi... Nici nu mai sunt asa dragalase, nu am inteles cu care parte a instructiunilor au inceput. Dar ele nu au avut timp de respirat decat cat sa schimbe pasagerii. Si nici nu stim ce le-a spus Romica Jurca la METAR...

Stii cum paseste agale motanul Lex-juristul? Tot asa ruleaza si avionul nostru, de nici nu ii trebuie frana la viraje.

Cabin crew, take your seats, dar nu va grabiti, ca stam vreo 30 de secunde aliniati, sa bagam motoarele in plin!

OZN lift-off!

Sper sa nu vireze, ca iar nu vad nimic afara.

Apropo, seful a fost nedumerit cum am ajuns eu la clasa Business de dimineata. L-am lamurit ca la aceasta cursa, desi avionul este prevazut cu locuri Business, nu sunt considerate asa; daca il gasesti liber la check-in, il poti alege.

Ooooo!!! Ooooooo!!! Podisul este de poveste!! Senin, luna rosiatica cu privire galesa si caciula de nor pe frunte, asezari razlete scaldate sporadic in lumina ei, si invaluite intr-o mare intunecata, uneori sub un fuior de nor...

20.13 ne prinde traversand strada mare a unui orasel.

Azi nu mai mananc peste, ca nu pot sa il separ de sosul de rosii. Am pasat senvisul la Nicolas pe tava, ca nu i-a placut salata la pranz, a mancat doar jumatate din ea si o prajitura si poate i-o fi foame.

20.27 Om fi peste munti? Luna se vede, un oras luminat in departare se vede, dar cam mult spatiu fara urme de oameni. Sigur, acum v-ati plantat o panglica de lumini...

Si incepem coborarea, deci am trecut de munti in 2-3 minute.

Ce fel de manevra or fi socotit, nu stiu, dar executarea ei a mutat luna in fatza, ma lipesc de geam sa o vad.

Acum poate sa stea unde vrea ea, ca noi am intrat in nor. Am aprins luminile in cabina, macar noi intre noi sa ne vedem mai bine.

Salta parinte, ca se vede solul si nu seamana a pista! Multumesc, nu se mai vede.

Clar, de Bucuresti ne apropiem, recunosc reperele de data trecuta - am intrat in zona crepusculara, sub proiectoare. De data aceasta, stroboscopul este rosu, nu verdeclipitorrosu, brusc se vede ceva sub noi, iar deasupra pe cer cineva se grabeste, o fi spunand ceva in Morse, ca prea clipeste frenetic.

Cred ca facem putin slalom, ca parca dam din aripi.

Cabin crew, take your seats for OZN landing!

OZN hotarat, a pus rotile de la capatul pistei, sa stie o treaba, sa aiba loc de defilare. A mai vazut cineva OZN? Acum aveti ocazia!

Bine ati venit la Bucuresti, la 5 grade peste zero!

***

P.S.: am aflat: pe coleg il cheama Grigore. Multumesc inca o data!


Publicat pe 28-aug-2021 © kimica.ro