Brasov by Night



An All-Knowing Foster Father


8 noiembrie 2016, ora 02:03


Iustina, care a ales cu grija hainele pentru fiecare in parte, inclusiv culoarea aței si modelul de tighel care sa li se potrivesca, nu are cum sa nu observe ca haina lui Alex este sfasiata din loc in loc, sigur nu din cauza ca s-a incurcat intr-o tufa de trandafiri.

Imediat ce il vede, face ochii mari si parca ingheață cateva clipe inainte de a izbucni: "Erai singur sau cu fata cand s-a intamplat asta?!"

Alex este luat prin surprindere de aceasta interpelare brusca: "Nu eram cu nicio fata... A trebuit sa merg sa iau un pachet si au fost unii care nu stiu ce voiau. Nu cred ca erau vanatori, nu stiu ce... dar mi s-a parut ca au vrut sa ma puna la incercare..."

"Nu-s batausii matusa-mii, nu?"

"Erau oameni. Nu stiu daca erau servitori, nu mi-am dat seama. Erau oameni, trebuia sa ma duc sa iau un pachet pentru cineva, le-am dat banii pe pachet si... Mi s-a parut ca au vrut sa-si dea seama ce e cu mine: au aprins tigari in fața mea, au vrut sa ma provoace sa ma bat cu ei si m-am abtinut, sa nu-mi dau de gol puterile. Nu stiu. Acolo unde am dus pachetul am spus de treaba asta, nu stiu ce e cu ei. S-ar putea sa fie ceva, o cardasie cu Dinu, ca ar aranja cu droguri de la el, nu stiu exact. A fost foarte ciudata experienta, oricum. Dar macar partea buna este ca poate primim, cum zicea Bogdan, niste dulciuri la apartament" si zambeste, un pic mandru de el.

Iustina il imbratiseaza: "Vrei sa ne oprim la salon?"

"Nu cred ca... Nu stiu... Si Titus m-a sunat ca avea treaba cu noi... Am impresia ca s-au intamplat tot felul de chestii si unde au fost ei... acolo... cu homelesii lui Bogdan, nu mai stiu cum se cheama..."

"Pai Bogdan merge in club, putem sa mergem si noi in club daca ti-e foame, Titus zicea ca are o treaba cu Gheorghe..."

"Da, si Titus voia sa ne vedem la apartament, dar i-am zis ca mai tarziu, sa terminam..."

"... Asa ca, daca vrei răsfăț, putem sa mergem la salon..."

"Aaa, pai daca pui problema asa... Asta e o oferta de nerefuzat!" zambeste Alex imediat.

"Ma gandeam ca ti-ar trebui putina relaxare dupa..."

"Este oricand binevenita."

"Si este la doi pasi."

"Chiar voiam sa-ti... vad salonul."

"Hai sa mergem! Or da ei de știre cand termina. Cand dau ei un semn, ne imbracam si plecam acasa."

De acum isi lasa amandoi telefoanele pornite, in caz ca intervine ceva, Alex fiind chiar putin ingrijorat ca nu le-a raspuns celorlalti mai devreme, in timp ce el si-a facut de cap. Dar nu poate refuza oferta fetei. Si se bucura in sinea lui ca si-a vindecat ranile mai devreme, sa nu vada Iustina ca a fost si ranit.

Iustina este mai relaxata decat el: "Am vorbit cu Titus mai devreme, mergeau sa se intalneasca cu domnul Balan, sa-i povesteasca ce au vazut acolo. Putem sa ramanem la salon pana dau ceilalti semn ca se intorc acasa. Bogdan oricum este si el prin preajma, as putea sa ii trimit un mesaj, sa il luam si pe el cu masina acasa."

Atitudinea Iustinei il convinge si pe el sa se relaxeze: "Da, oricum ar trebui sa mananc si eu."

"Vrei sa mergem intai in club?"

"Nu, nu. Am putea sa incepem cu ceva placut."

Strabat agale Piata Sfatului, care in acest moment este pustie si ciudat de rece. Ceva ca o asteptare pluteste in aer. Nu este ceva ce ar simti in mod deosebit, desi sunt incordati si atenti la cel mai mic semn, dar orasul pare sa astepte ceva in noaptea putin prea linistita.

Alex se zburleste putin, cu simturile incordate: "Toata noaptea asta m-am simtit urmarit!" In timp ce ii povesteste Iustinei despre diverse maruntisuri, isi da seama ca ii suna telefonul. Recunoaste numarul lui Balan, i-l arata fetei si raspunde imediat: "Buna seara!"

"Da... Am fost putin prins si nu am putut raspunde mai devreme. Imi cer scuze."

"Prins, mhm... Unde sunteti acum?"

"In Piata Sfatului."

"In Piata Sfatului... Si incotro?"

"Pai trebuia sa mergem sa rezolvam ceva la salonul Iustinei si apoi la masa."

"Bine. Asteptati-ma acolo." Convorbirea se intrerupe inainte ca Alex sa apuce sa mai intrebe ceva.

"Se pare ca ne vom intalni cu domnul Balan mai devreme decat prevazusem. A zis sa-l asteptam" ii spune Iustinei.

Nu trebuie sa astepte prea mult, Balan apare pur si simplu in holul salonului, fara nicio gluma si se indreapta catre ei.

Il saluta amandoi, in timp ce Iustina, putin surprinsa de atitudinea lui, ii face repede o poza. Din telefon o priveste un Balan foarte nervos, care se uita fix in ochii ei, spre usurarea fetei.

"Ai terminat?" o intreaba el nervos.

"Da, multumesc. Ma bucur ca esti dumneata!"

"Da, da, da! Bun..." Mainile i se misca foarte repede, cotrobaind in buzunarele sacoului dupa o tigara pe care sa o aprinda, isi da parul de pe ochiul bun, uitandu-se direct la Alex: "Buna seara?... Hm?" Se apropie la cativa centimetri de fața lui si il impunge in piept cu cele doua degete intre care tine tigara.

Alex il priveste senin: "Imi cer scuze ca nu am putut sa raspund la telefon fix cand ati sunat."

"De ce?"

"De ce, ce?"

"De ce n-ai putut sa raspunzi? Ce faceai..." Un acces de tuse il opreste. Este foarte greu pentru cei doi sa isi dea seama daca este o tuse din cauza fumatului sau este o tuse de nervi.

"Eram plecat sa iau un pachet si niste indivizi ciudati au sarit la bataie. Mi s-a parut ca incearca sa-si dea seama daca sunt om sau nu."

"Si-au dat?"

"M-am straduit sa nu-si dea seama. Nu mi-am aratat puterile, am stat un pic sa ma bata pana cand s-au dumirit ca sunt doar un simplu curier si atata tot. Mi-am vazut de treaba. Ce pot sa spun este ca erau oameni, nu vampiri."

Respiratia lui Balan devine un suierat. "Pachet... pentru...?"

"Un pachet pe care am fost trimis sa-l ridic."

Balan arunca pe jos chistocul, il stinge si intr-o singura miscare fluida scoate urmatoarea tigara pe care si-o aprinde si o consuma pe jumatate. "Pentru cine?"

"Pentru unul din confratii nostri."

"Mhm... Tu..." spune, intorcandu-se cu spatele si incepand sa se plimbe prin camera, cocarjat si vizibil suparat. "Tu si... poftele pe care le ai imi faceti deja destule probleme si chestia asta ma enerveaza... Acuma, putem sa facem unul din doua lucruri: as putea sa rezolv chestia asta intr-un mod foarte simplu care, in linii mari, implica ca tu sa devii mancare pentru sobolani sau am putea sa incercam sa rezolvam situatia asta impreuna... Intelegi ce-ti spun sau trebuie sa te pleznesc?"

"Ma gandesc ca stim amandoi despre cine si ce este vorba, nu este cazul sa spunem acum in gura mare" raspunde Alex, privind piezis catre Iustina, in timp ce Balan bolboroseste, mai mult pentru el insusi: "Nu este cazul... Nu este cazul..." punandu-si mainile pe față, ca apoi sa se intoarca brusc catre Iustina: "Asa era si inainte sa fie Imbratisat?"

"Eu nu l-am cunoscut inainte..." raspunde fata, privindu-l fix pe Alex. Oricum se gandea ca nu domnul Balan l-a trimis si ca nici nu sunt foarte multi cei cu care au interactionat pana acum incat sa ii dea din senin ceva de facut lui Alex.

Un lucru bun in starea lor de acum este ca nu mai trebuie sa respire, altfel Alex ar fi simtit nevoia sa duca mana la gulerul camasii si sa incerce sa-l largeasca putin. Tot la lipsa nevoii de respiratie se gandeste si Iustina, cu o sclipire in ochi, dar in cu totul alt scop: "Hm... Daca tot nu respira, intra la categoria obiecte si as putea sa-mi folosesc puterile sa aflu pe unde a fost?"

Ochii lui Balan fug de la unul la altul: "Bine... OK... Din fericire, voi si... Acum sunteti voi aici, unde dracu' sunt ailalti trei?!"

Alex ridica din umeri si o lasa pe Iustina sa raspunda: "Probabil or mai fi avut treaba, nu stiu... Ce au facut la fabrica? Trebuiau sa dea raportul..."

"Bine... Ne vedem la voi acasa in doua ore, da? Cred ca in doua ore puteti sa va rezolvati treburile extraordinar de importante pe care le aveti si sa va miscati inapoi in apartamentul pe care vi l-am dat ca sa discutam ce se va intampla maine. Tu..." spune el catre Alex, care isi intoarce privirea catre el, "orice faci in urmatoarele trei nopti, tine-ti prohabul inchis. Tu..." si se intoarce catre Iustina, "ai grija ca orice face el in urmatoarele trei nopti sa..." si asteapta ca fata sa continue.

Iustina se uita oarecum absenta la el. Replicile de mai devreme au dat drumul unui iures de ganduri in mintea ei: cine este tipa respectiva? "O sa am grija, domnule Balan. Daca nu, il aduc legat pentru sobolani" raspunde ea foarte serioasa, fara sa glumeasca in niciun fel, ceea ce il face pe Alex sa ii arunce o privire ingrijorata.

"In sfarsit, cineva da dovada de initiativa rozatoare specifica acestui oras!"

"E totul in regula?" intreaba fata, ingrijorata si ea.

Balan gesticuleaza salbatic, amenintand sa il improaste cu scrum pe unul dintre ei: "Momentan, da. Totul o sa fie OK daca ne pastram cu totii calmul si penisurile la locul lor!"

"In aer pluteste ceva..." continua fata. "E... tensiune, e... iminență, e ... ceva."

"E un asediu care se monteaza impotriva noastra, ma ocup de asta! In cazul in care nu v-ati dat seama, sunt putin stresat. Dar... "

"Domnule Balan, imi cer scuze" il intrerupe Alex. "Cei care m-au urmarit erau ai Camarillei?"

"Normal ca erau ai Camarillei! Erau ai mei!"

"Ma bucur sa aflu!" se relaxeaza Alex in sfarsit. Grija lui cea mai mare era ca urmaritorii sa nu fie din Sabbat, incercand sa o atace pe Evelin.

"In fine!" ii priveste Balan exasperat. "Ne vedem in doua ore! Am treaba, sa fiti toti acolo si vorbim atunci. Am inteles ca Principele va trimite in Sercaia. Sa fiti cu totii la curent pana cand ne vedem!"

"Sa traiti!" saluta Alex.

Balan isi arunca mainile in aer: "Pa!" si se indeparteaza de ei, aprinzandu-si inca o tigara, mormaind: "Da, normal ca te bucuri pentru finaluri fericite... numa' eu nu-s bucuros..." dupa care dispare.

In urma lui, Alex este extrem de usurat ca prezențele pe care le-a simtit cel mai probabil erau Nosferatu ai Camarillei si nu ai Sabbatului, dar devine preocupat de ce va face Iustina.

Deocamdata Iustina doar il priveste, inainte de a aduce matura din bucatarie sa adune scrumul si chistoacele din hol. "Alex, ar fi bine sa-mi spui."

"Nu pot. Mi-a cerut sa nu discut cu nimeni."

"Pai hai sa spunem asa: as presupune ca nu ai luat-o pe urmele vanatorilor, deci este o femeie si nu sunt multe femei in jurul nostru care sa iti ceara sa faci ceva."

Alex zambeste, putin stramb.

"Cu doua dintre ele am fost eu in seara asta" continua fata, facandu-l sa ridice din sprancene. "Si domnul Balan stie. Daca stie domnul Balan, poate stie si matusa mea, te-ai gandit? Matusa-mea, care vrea sa fie Senesal?"

"Nu stiam cine stie si cine nu stie, nici acum nu stiu asta. Dar intelegi ca mi sa cerut si am facut o promisiune..."

"Am inteles... De acum, abtine-te sa spui, indiferent cine te mai intreaba."

"Cred ca daca am reusit sa ma abtin in fața domnului Balan..."

Domnul Balan stie. Eu vorbesc despre ceilalti: nu mai spune nici de pachet, nici de nimic."

"N-as fi spus nici de pachet daca nu as fi fost intrebat direct."

"Stiu! Eu stiu foarte bine cum e cu sobolanii iar pe tine inca nu te-a amenintat prea mult cu ei, ca spuneai tot" zambeste Iustina.

"Nu ma intreba daca nu stia."

"Dar acuma, serios vorbind, cand te-or intreba ceilalti, ca Titus sigur o sa vrea sa stie, da din umeri, spune ca s-a rezolvat, nu scoate niciun alt cuvant, da?"

"Am inteles."

"Nu ca te-am impinge sa ne spui noua, dar nu stii cine asculta."

"Mda."

"Aici este muzica ambientala, mai sunt niste chestii care ar putea produce... interferente, ca altfel nu vorbeam asa liber, dar nu avem cum sti cine mai asculta. Si nu trebuie sa fie musai Sabbat, ca doar ai vazut-o pe matusa-mea..."

"Mda, sunt si jocuri in interiorul Camarillei..."

"Cred ca amanam... consolarea ta din seara asta..."

"Hai sa mananci, poate mai mananc si eu un pic." In timp ce vorbeste, fata le trimite mesaje celorlalti: "In doua ore ne intalnim cu tata acasa. La 4:30 sa fiti acolo. NU INTARZIATI!"

Cei doi se indreapta catre unul din cluburile din apropiere, in cautarea unor persoane potrivite. Le este, cu siguranta, tot mai usor sa se hraneasca. Poate ca acum o luna ar fi fost ceva deosebit sa muste pe cineva de gat si sa ii bea sangele, dat treptat a devenit ceva ce trebuie facut. Le ia putin, dar reusesc sa puna din nou in context ceea ce fac si sa isi aminteasca faptul ca sunt oameni cei din care se hranesc.

Inainte sa plece spre masina, Iustina ii trimite un mesaj lui Bogdan: "Noi suntem in centru, cu masina, si vrem sa mergem acasa. Daca ai terminat, mergem cu totii."


Înapoi: Politics with the Prince
Urmează: Voices from Within

5-nov-2022 © kimica.ro Foto: kimica.ro