Brasov by Night



Payback Time


6 noiembrie 2016, ora 23:00


Este aproape 11 noaptea cand Iustina deschide usa apartamentului, moment in care Bogdan se opreste din a-i mai povesti lui Alex. Fata nu stie despre ce vorbeau ei, intra abatuta si tacuta. Se descalta si aproape ca se taraste catre laptopul de pe masa.

"Ce s-a intamplat?" o intreaba Alex.

"... Cred ca ne-a iesit" spune Iustina cu o voce trista. "Cel putin partea cu Petrescu."

"Asa am auzit si eu de la Bogdan, dar este altceva care nu ti-a iesit?"

"Inca nu stiu. O sa vedem ce se intampla."

"... OK"

"Ce n-o sa-i iasa Iustinei niciodata este sa dea gres" spune Bogdan din sufragerie.

Iustina zambeste si se uita la el: "Multumesc! Hai sa ne apucam de treaba... Tu ce faci, te duci la Vali?"

La randul lui Bogdan, se uita la Alice: "Mergem la Vali?"

"Hai sa mergem la Vali" zambeste Alice.

"Va intoarceti dupa aceea sau te duci dupa Stefan?" continua Iustina.

"Ar trebui sa mergem si dupa Stefan, nu stim sigur cat timp avem cu el, nu stim ce planuieste Principele..."

"Atunci, eu ma apuc de treaba pentru ca Titus a avut o idee buna cu planul B. Si o sa incep cu planul B, pentru ca nu stiu ce ne trimite Petrescu inapoi si daca. O sa incep cu inregistrarile pe care le avem. Nu sunt suficiente pentru ce ne trebuie, dar vad daca pot sa le modific cumva. Daca te-ai putea intoarce tot in dimineata asta, sa vedem unde le urcam, ar fi foarte bine, pentru ca as vrea sa le facem publice cat mai repede posibil. Nu trebuie sa treaca prea mult timp, trebuie sa facem noi primul pas... As vrea sa para ca au fost descoperiti si dati in vileag inainte sa apuce ei sa construiasca ceva pentru sefii lor... Am niste idei, dar..."

"Titus, Alex? Voi va pricepeti cat de cat la computere? E vreo sansa sa urcati voi fisierele?" ii intreaba Bogdan pe ceilalti, dar este repede intrerupt de Iustina:

"Ah, nu! De urcat, nu e problema. Problema mea e cu gasitul site-urilor, cu gasitul forumurilor, acolo am nevoie de ajutor - sa caute cineva. Pe de-o parte, ar fi bine daca le-am pune undeva unde aparent ei se credeau in siguranta si s-au laudat cu ce fac ei ca vanatori, sa para ca de fapt s-au distrat facand cosplay folosind banii si alte mijloace de la serviciu."

"Pe de alta parte as vrea sa facem o redirectionare a acestei filmari ca din partea unor vanatori contrariati si oripilati ca i-au descoperit pe unii care isi bat joc de meseria lor si, in loc sa-i apere pe oameni, fac si dreg. Erau si ei atrasi de Brasov si de Halloween si au venit sa vada, sa auda ce se spune despre potentialii vampiri din Romania, dintr-o tara din Estul Salbatic si i-au descoperit pe noii nostri prieteni... Ceva de genul acesta as vrea sa mai facem..." isi termina fata ideea.

Titus ridica privirea din carte si zambeste: "Stiti, eu ma pricep asa, un pic, la calculatoare, daca imi da voie Iustina."

"Si ai vrea tu sa cauti site-uri din acestea?"

"Da, va pot ajuta si eu, cum sa nu" spune putin dezamagit ca fata nu a prins gluma, prea preocupata de ce urmeaza sa faca.

"Si eu ma mai descurc intrucatva" spune Alex.

"Nu trebuie decat sa gasim niste site-uri pe care sa va puneti in pielea unor autoritati, de exemplu. Imposibil sa nu supravegheze anumite site-uri, tocmai din perspectiva acestui tip de trafic, pentru ca asa se face si cand ii calca Consiliul Concurentei pe unii ca isi semnalizeaza intentiile in public, online, ca sa faca cartel, sa se inteleaga la preturi si altele, Chipurile nu vorbesc intre ei, dar ies si fac diverse declaratii, dau interviuri, scriu articole pe anumite site-uri si e practica obisnuita de a monitoriza si pe urma de a merge sa-i lege pe aia. La fel si cu vanatorii, presupun ca sunt site-uri din astea. Chiar si de-ale pasionatilor de asa ceva. Si, printre randuri, sa fie mesaje de tipul asta, sa se recunoasca. Cu cat face publice in cat mai multe locuri aceste filme, cu atat mai bine."

"Sa urcam filmele pe care le va face Petrescu sau niste filme pe care sa le construiesti tu acum?"

"Niste filme pe care voi incepe sa le construiesc fie doar cu ce avem, in cel mai rau caz, cu ei distrandu-se exersand practica nodurilor si as vrea sa vad daca pot insera in fundal un cadru-doua cu Gheorghe, ca si cand ar fi fost acolo... Si, daca ne trimite Petrescu filme, sa fac un montaj din ele. Poate reusesc sa-l fac pe Gheorghe sa apara intr-un colt, pe fundal intunecat, sa dea de banuit ca, de fapt, filmarea din padure e trucata si ca respectivul, care e acelasi, este si la aceasta petrecere."

"Asta deja e priceperea ta..."

"Da, asta e treaba mea, doar va spun ce as vrea sa fac. Ce as vrea de la voi este doar sa cautati, fie site-uri de pasionati de jocuri cu vampiri, fie site-uri potentiale prin care vanatorii ar comunica intre ei..."

"Iustina, eu nu as fi de acord sa modificam nimic la filmulete, pentru ca sunt convins ca au acces la persoane care sa-si dea seama imediat daca un film e trucat sau nu. Si, daca noi punem pe un site filmul care in forma originala ne-ar ajuta, daca ar fi modificat atunci nu ar mai avea nicio valoare" spune Titus.

"Titus, stiu ce zici, dar, odata urcate, daca sterg niste informatii din fisier, nu se va mai vedea modificarea; dar exact pe asta pe mizez si eu, pentru ca ei, doi vanatori in exercitiul functiunii, cu bani de la guvern, s-au dus si s-au distrat. E normal ca atunci cand s-au laudat cu filmul pe care o sa-l facem public ca fiind din partea lor, au facut montaj; nu poti altfel - filmezi o ora, dar vei selecta si vei lipi bucatile care sunt relevante; scopul e sa aratam un minut-doua, nu poti sa urci zeci de Giga si nici nu vreau; e de la sine inteles ca este doar un montaj. Ce vreau eu sa fac este sa montez o scena cu Gheorghe, cu un tapet in spate, cumva, care sa apara pentru o secunda-doua, nu mult, cat sa sara in ochi pentru cine urmareste ca este acelasi din filmele pe care ei le-au prezentat ca fiind filme cu vampiri. Aia e tot - sa sadim o samanta ca au facut ceva filmelor pe care le-au trimis la serviciu."

Dar, pe masura ce da glas acestor idei, si ea si Bogdan isi dau seama ca a adauga mai multe imagini cu Gheorghe pe care sa le faca cunoscute serviciilor guvernamentale este o incalcare in plus a Mascaradei, indiferent daca acele imagini ar fi ajuns deja la ei. Langa ei, ametit de atatea discutii, lui Titus i se pare ca este intotdeauna o idee buna sa incerci sa-i pacalesti pe oameni cu propriile lor informatii, asa ca ii ia ceva timp sa isi dea seama ca nu e deloc o idee buna sa introduca imagini cu Gheorghe in filmarile respective.

"Oricum, nu pot sa stau degeaba pana aflam ce s-a intamplat in club in seara aceasta" spune Iustina abatuta. "Asa ca o sa incep cu situatia cea mai rea, cand nu primim nimic. O sa montez din ce s-au filmat ei data trecuta, sa reiasa ca doar au fost sa se distreze. Nu o sa folosesc imagini cu Gheorghe. Oricum, e mult de munca."

"Si doar lipim, nu modificam nimic" insista Titus.

"Stai linistit, ca nu am ce sa modific. Doar selectez anumite scene si le fac sa fie ca un filmulet pe care l-ai urca undeva, nu sa dureze jumatate de ora. Cateva minute, doar, de lauda."

Isi vad fiecare de treaba, Iustina vizionand si selectand secvente relevante din inregistrarile recuperate de la vanatori, iar baietii cautand site-uri potrivite descrierilor ei, ajungand la un moment dat sa acceseze o pagina mai aparte:
https://veghea.fandom.com/ro/wiki/Pagina_principală

Dupa vreo cateva minute, laptopul incepe sa mearga din ce in ce mai lent si, investigand putin, Alex descopera ceva ce nu mai vazuse pana atunci, dar recunoaste rapid ce se intampla, urmare a experientelor anterioare cand cauta hackuri pentru masini: "Iustina, cred ca tocmai s-ar putea sa fi virusat laptopul asta..."

"Inchide-l!"

Alex il opreste fortat si il scoate din priza, asigurandu-se ca s-a oprit complet.

"De aici ma descurc singura, stati cuminti!" Fata se muta in bucatarie, hotarata sa nu se opreasca pana nu termina de procesat inregistrarile.

Titus, vrand sa se faca util, ii spune grabit: "Plec si eu putin, ma intorc cat de repede pot!" Apoi pune mana pe telefon si il suna pe Bogdan: "Salut! Sunteti departe? Tocmai mi-am dat seama, as avea nevoie de un hard extern."

"Hard extern? OK... de vreo capacitate anume?"

"Pai... sa aiba 1 TB..."

"La fel ca intotdeauna, o sa-l intreb pe Vali daca are."

"Sa va prind din urma? Sa vin cu voi si, daca are cumva, sa ma pot intoarce cu el?"

"Ah, ai nevoie de el acum? Stii ce? Te anunt eu daca are, ca nu are rost sa te deplasezi. Daca are, iti trimit un mesaj si vii sa il iei."

"Perfect! Mersi!"

"Cu drag!"

Chiar inainte ca Bogdan sa fie sunat de catre Titus, vocile din capul lui Alice incep sa vorbeasca din ce in ce mai tare: "Ah, vulpile dau din nou inconjur cotetului vostru! ... Oare de cate ori pot sa spuna Tatal Nostru? ... Stii crucea aia mare de pe strada Sf. Ioan? Da, nu te du acolo!"...

Alice ridica capul, curioasa, si se uita in jur, nu atat ca sa vada ceva, cat ca o reactie instinctiva la voci: "Iar cu vulpile!"

"Poftim? Ce anume?" intreaba Bogdan nedumerit.

"Vocile iar zic de vulpi. Vulpile erau vanatorii? Nu mai stiu... Era ceva ..."

"Din cate stiu eu, vulpile sunt vanatul. Oamenii merg la vanatoare de vulpi, cu ogari..."

"Da, da, stiu, dar nu... Vulpile au fost si data trecuta, vulpile au fost cu ceilalti vanatori... Cred ca se impute treaba..."

"Oare am facut noi ceva gresit? Ceva de care nu suntem constienti?"

"Nu cred ca tine de noi, Pur si simplu cred ca s-au intors ceilalti. Ziceau ceva de o cruce, sa nu ne ducem."

"Care din noi a fost la cruce, in ultima vreme? Titus si cu Alex, nu? Cand au venit atunci in seara aia, numai ei stiu ce au vazut... In seara aia in care Titus mi-a tras una..."

"Oricum, nu cred ca e ceva ce putem face acum." Totusi, le trimite un sms lui Alex si lui Titus: "Nu va duceti la nicio cruce!"

Acasa, Titus se uita repede la telefon, sperand ca primeste vesti de la Bogdan. Cand vede mesajul lui Alice, ridica din sprancene, apoi din umeri si il ignora, asteptand in continuare mesajul de la Bogdan.

"Ai primit si tu mesajul asta cu crucile?" intreaba Alex, la fel de nedumerit.

"Da. Ai primit si tu?" Si, pe masura ce timpul trece, parca incep sa simta amandoi o usoara ingrijorare cu privire la Alice.

La un moment dat, Titus isi aduce aminte de ceva ce spusese Iustina, atunci cand l-au vizitat pe Tertius. Se ridica si merge la ea in bucatarie: "Auzi, nu ziceai ca vrei sa mergi sa vezi o biserica?"

"Ba da... De ce?" ii raspunde Iustina, nedumerita si nu chiar multumita ca trebuie sa se intrerupa din treaba.

"Ne-a trimis Alice un mesaj. L-ai primit si tu? Sa nu mergem la nicio cruce..."

"Nu... Da-mi sa vad, te rog!" Titus ii intinde telefonul, dar nu este suficient detaliat ca sa inteleaga mai multe. "Titus, daca vine cumva vreun mesaj de la Tertius, te rog sa nu mergem acolo!" spune fata, gandindu-se ca o sa mai astepte cautatul bisericii pe care ar fi vrut sa o viziteze. Oricum, nu este momentul, mai ales ca acum stie si Tertius despre ce biserica este vorba. I-a placut de el ca atitudine, dar el este totusi membru al Sabbatului.

Fata se intoarce la treaba: mai are de procesat din inregistrarile existente, dar nu ar vrea sa le foloseasca inca pe acestea, asteapta sa vada daca primeste un semn de la Petrescu.

Deocamdata pregateste planul de avarie, in care tot ce poate este sa-i faca pe vanatori vinovati de folosit fondurile unitatii in alte scopuri, sa fie cat mai clar ca s-au dus la Brasov sa se distreze, ca urmare treaba lor s-ar putea sa nu fie facuta prea bine. Dar nu este ceva ce sa o multumeasca, este cea mai nepotrivita solutie, pentru ca nu ridica nicio suspiciune asupra faptului ca filmele cu Gheorghe ar fi falsificate.

Din cand in cand arunca un ochi catre telefon, poate putin mai tensionata, dorindu-si sa afle ce se intampla si tresare cand telefonul ii vibreaza. Verifica imediat, ca sa desopere ca este un mesaj de la doamna Schmitz:

"Sper că nu ai uitat de rugămintea pe care ți-am înaintat-o. Familia noastră are, totuși, nevoie de negociatori abili.
O. Schmitz"

Nu este ce ii trebuia, dar nici nu isi face prea mari probleme - in mintea ei, hotarase deja ca domnul Alexandrescu poate sa mai astepte pana vor face ceva in privinta vanatorilor, pentru ca altfel s-ar putea ca in curand sa nu mai existe niciunul dintre ei acolo.

Ii pare rau ca doamna Schmitz este nerabdatoare si nu o sa primeasca raspuns asa curand. Daca va reusi sa rezolve repede in seara aceasta, se va ocupa si de solicitarea dansei, daca nu, o va lasa pentru seara urmatoare.

Telefonul ii vibreaza din nou. De data aceasta este un apel - recunoaste numele lui Cosmin Petrescu si ii raspunde imediat: "Buna seara!"

"Buna seara! Cosmin Petrescu la telefon."

Iustina zambeste: "V-am recunoscut, buna seara!"

"Ma bucur sa aud. Sper ca sunteti bine."

"Eu, da. Sper ca si dumneavoastra."

"Sa zicem ca a fost o seara... interesanta. Speram ca si pentru cei doi prieteni ai dumneavoastra, care... sa zicem ca joaca foarte bine roluri. Cel care a semnat a parut intru totul convins de surpriza facuta. Interesant, a mers atat de departe incat sa spuna si ca nu-si recunoaste semnatura, dar, in tot cazul, intr-adevar lucrurile au mers foarte bine, exact cum v-ati dorit si, odata ce au coborat in club si i-am servit cu... apa, si-au intrat in roluri, mai mult sau mai putin usor, sa zicem. Acuma, i-am si dus inapoi acasa, au parut sa se distreze, au spus ceva de genul ca nu au mai reusit sa filmeze pe nimeni fiindca au fost sabotati, ceva de genul asta."

Iustina continua sa zambeasca: "Ma bucur sa aud! Va multumesc mult! Abia astept sa vad filmele, sper ca or sa mi le arate si mie!"

"Da... Cum facem cu filmele, voiam sa va intreb."

"Va mai trimit o data adresa de mail la care sa trimiteti link, daca nu v-au dat-o ei."

"Mai trimiteti-mi o data, ca sa fiu sigur ca o am si fac un transfer imediat, n-ar trebui sa mai stau foarte mult."

"Imediat ce inchidem, o sa va trimit un mesaj cu adresa lor."

"Bun, bun."

"As avea o rugaminte, totusi, pentru ca nu sunt sigura ca persoana de care ma feream nu m-a vazut... Si, in cazul in care am fost vazuta, am fost vazuta cu Radu, deci clar stie cu cine sunt la Brasov..."

"Asa..."

"In caz ca vi se pare ceva dubios, vorbiti prieteneste cu cunostintele dumneavoastra din Politie si folositi cu incredere hartia semnata de ei."

"Ah, da, cu siguranta! Pai asta o sa si facem, deci o sa fie OK, nu-i problema."

"Da, folositi-o cu incredere pentru ca, daca cumva Radu ajunge sa nege chestia asta inseamna ca respectivul incearca sa se razbune pe mine folosindu-i pe ei si... Imi pare rau ca or sa trebuiasca sa faca asta in public, imi pare rau daca o sa va cauzeze vreo neplacere... Oricum, prietenii dumneavoastra din Politie pot vorbi si cu vecinul de la bar, ca doar era acolo cand a semnat."

"Da, da, da! Sigur, sigur! Pai am fost cu totii acolo si a fost o discutie relativ publica, deci ar trebui sa fie in regula."

"Asa sper si eu, dar chiar nu as vrea sa aveti neplaceri!"

"Nu, nu, o sa fie totul OK, avem hartia asta semnata. Acuma, de asta le obtinem, in cazul in care uneori oamenii se razgandesc. Daca asta se intampla, ma tem ca nu o sa-i mai primim, dar asta este!"

"Mda, imi pare rau daca or sa trebuiasca sa faca publica chestia asta, pentru ca nu asta isi doresc, dar... ghinion. Oricum, pe dumneavoastra va asteapta un cadou!"

"Ah, multumesc!"

"Presupunand ca vi-l doriti, bineinteles. Nu este obligatoriu."

"Da, o sa vedem... In cazul asta eu rezolv cu filmarile, vi le trimit si astept sa ne revedem, cu siguranta."

"Multumesc mult! Nici nu stiti ce bucurie ati putut sa faceti in seara aceasta!"

"Este intotdeauna o placere! O seara buna, saru’ mana!"

"Multumesc la fel! La revedere!"

Dureaza vreo 10-15 minute ca Iustina sa primeasca inregistrarile, care sunt intr-adevar tot ce si-a dorit si chiar mai mult: ii arata pe cei doi nefericiti agenti guvernamentali in niste ipostaze in care niciun agent guvernamental nu ar trebui sa se lase surprins, cu siguranta complet nepotrivite.

Odata ce le vede descarcate si cu o copie suplimentara pe un hard, intrerupe conexiunea la internet, se asigura ca laptopul este alimentat, sa nu se inchida brusc, ii striga pe baieti: "Cred ca ne iese!" si se apuca de lucru, pentru ca vrea neaparat sa arate cum cei doi sunt vanatori de vampiri ajunsi intr-un cuib de vampiri, care ii primesc prieteneste si carora le dezvaluie informatii cu nonsalanta, asigurandu-se si ca au scenete credibile de livrat catre sefi.

Se gandeste sa le incarce pe cat mai multe site-uri, in diverse abordari: vanatori de vampiri mergand in vizuina monstrilor sau cum sa iti faci treaba repede si sa te si distrezi, ca apoi sa le preia pe alte site-uri, din partea unor asa-zisi observatori, oripilati sa descopere asa ceva, ei aflandu-se intamplator intr-un oras din sud-estul Europei.

Prima jumatate trece fara sa faca prea mari progrese, dureaza destul de mult sa selecteze secventele potrivite si sa le transforme intr-un film relevant. La un moment dat isi da seama ca este liniste totala, este singura in apartament si o frustreaza ca dureaza atat de mult procesarea. Nu stie cand au plecat ceilalti si unde, dar nici nu are timp sa le trimita mesaje.

Ia o pauza, sa ii raspunda politicos doamnei Schmitz, fara sa ii dea detalii: "Buna seara. Va asigur ca nu am uitat. Sper sa nu va dezamagesc. I.R." si apoi se intoarce din nou la treaba. Face un oarece progres, a selectat cateva site-uri, printre care si cel gasit de Alex, care par sa fie site-uri pentru vanatori sau cel putin orientate catre asa ceva.


In liniste, dupa ce Titus plecase sa se intalneasca cu Bogdan, Alex a iesit din casa in cautarea unui magazin deschis de la care sa poata cumpara un trandafir pentru Iustina, pentru reusita din aceasta seara si pentru ca se intorsese acasa asa abatuta. Nu i-a spus ca acum au masina, ar vrea sa o surprinda intr-un moment mai potrivit.

La intoarcere, bate in usa bucatariei. Iustina, foarte absenta, nici nu realizeaza ca raspunsul ei este doar un mormait: "Mhm..."

Alex deschide usa si, inainte sa intre in bucatarie, intinde trandafirul. Dar pentru ca Iustina nu pare sa fi vazut, ii pune trandafirul pe tastatura. Fata clipeste confuza, dandu-si seama ca nu a fosat atenta la nimic in jurul ei, apoi ridica privirea catre Alex.

"Pentru cea mai priceputa Frumusica din tot orasul!" declama Alex solem, chiar inainte de a se trezi cu Iustina sarind pe el, strangandu-l in brate si sarutandu-l pe obraz, dar avand grija sa nu rupa trandafirul.

Alex o tine de mijloc cu o mana, o ridica putin si apoi o lasa jos: "Gata, vezi-ti de filmele tale, ca avem treaba!" Si se intoarce in sufragerie.

"Sa stii ca nu e chiar asa rau, asta e un film porno gratis" raspunde fata senina, facandu-l sa rada. Isi pune trandafirul intr-un pahar cu apa, il aduce langa ea si se intoarce la treaba. Isi da seama ca e trecut de miezul noptii, dar lucrurile par sa progreseze incet-incet. Tocmai s-au terminat cateva upload-uri si incepe sa i se para ca, daca nu apare nicio catastrofa, filmele or sa fie suficient de raspandite, incat sa compromita complet imaginea celor doua persoane.

Alex isi petrece timpul pe canapea, asteptand-o sa isi termine treaba. Ii trece prin cap ca undeva in Brasov sau, mai bine zis, sub Brasov, exista o incapere puternic aromatizata de Carpati in care Horatiu Balan isi petrece noptile revazand Pariu cu viata de pe dvd-uri, atunci cand nu face activitate de spionaj sau nu administreaza orasul dar, in afara de asta, nu se intampla nimic deosebit in urmatoarea jumatate de ora.

In acest moment nu are nicio intentie sa iasa singur in oras si simte o oarece ingrijorare ca toti ceilalti sunt prinsi cu alte treburi, oricand poate interveni ceva si ar putea avea nevoie de el sau ar putea da o fuga la atelier, dar prefera sa ramana la apartament, asteptand-o pe Iustina sa termine.


Intre timp, Alice si Bogdan se indreapta incet-incet catre celalalt adapost al lui Bogdan. Un vag sentiment de ingrijorare incepe sa puna stapanire pe ei, pe masura ce apar semnale de alarma, dar ajung nestingheriti.

De data aceasta, merg in casa lui Vali, nu in beci. Este exact asa cum si-o aminteste Bogdan, din celalalte vizite pe care le-a facut. Este un spatiu dezordonat si ocupat cu tot felul de ramasite tehnologice ale diferitelor afaceri pe care le face Vali, imprastiate haotic.

Numarul 84 arata ca un exercitiu de contraste: casa in sine este veche, cu ferestre mari, care ar inunda incaperea cu lumina, dar tot acest ansamblu care ar trebui sa aiba aerul de distinctie al unei case vechi este completat de decadere - de la vopseaua scorojita de la exterior, la dezordinea si neingrijirea din interior.

Dupa cateva clipe Vali apare dintr-o parte, iluminat partial de lumina unui monitor albastru deschis, aproape alb in timp ce se intoarce catre ei: "Ah, ce tare! V-ati intors! Ce faceti?"

"Buna, Vali. Sper ca nu te-am deranjat" il saluta Bogdan.

"Ah, nu, frate! E totul OK, nu m-ai deranjat cu nimic, cu ce sa ma deranjezi?"

"Super! As avea nevoie de un hard de 1T..."

Ăăă...

"Daca ai. Dar, indiferent ca ai sau nu, draga mea prietena o sa-ti faca un cocktail foarte-foarte fain. Eu intre timp o sa ma duc sa-ti caut aprinzatorul de aragaz, sper ca ai! Dar vreau un aprinzator, nu chibrituri."

"Da, e unul in bucatarie... cred."

"Excelent!"

"OK... Stai sa ma uit sa vad ce gasesc aici... De 512 sigur am, nu stiu daca am chiar de 1T, sunt mai scumpe, nu prea se gasesc, dar stai asa..." si incepe sa cotrobaie prin piesele imprastiate, sufland praful pe unde e nevoie.

"Si de 500 e foarte bun" spune Bogdan in urma lui, in timp ce merge sa ia aprinzatorul de aragaz, ascunzandu-l intr-un buzunar. Se intoarce cu un pahar pentru Alice, pe care l-a spalat repede, sa fie cat de cat curat.

... "Prietenul tau stie ce se intampla cu oamenii strazii in orasul asta?" ... "Oare colectioneaza si praful sau doar componentele?" ... "Hei, ei se intorc inapoi catre voi..." Vocile isi fac de cap, dar Alice le ignora.

Dupa cateva minute, Vali se intoarce cu un hard de 1T, nu chiar cel mai ingrijit, dar aparent functional: "Da, a trebuit sa-i dau repede o formatare. A vazut zile mai bune, dar merge, merge. Nu judeca un hard dupa carcasa, stii ce zic?"

"Vali, esti un scump, iti multumesc din suflet" zambeste Bogdan, apoi ii trimite un mesaj lui Titus, chemandu-l in Piata Sfatului.

"Cu drag! Cu ce te mai ajut?"

"Hai sa vedem ce ne-a pregatit domnisoara."

Alice cauta printre sticlele de bautura dintr-un dulap, gaseste cateva cutii de bere, o sticla de vin ieftin si una de vodka. Asta ii da sperante ca ar putea pregati repede un Bloody Mary, dar din nefericire Vali nu are gusturi atat de rafinate si nu s-a gandit ca i-ar trebui suc de rosii. Fata se uita la Bogdan, incercand sa-i atraga atentia.

Bogdan o priveste, amuzat de incercarea ei de a face un cocktail adevarat: "Da? Hai, ca arata foarte bine."

"Da, arata foarte bine, dar mi se pare un pic cam zorita treaba cu luatul asta ca ii dam un cocktail."

"Stai linisitita, nu-i nicio problema, stie el ce avem de oferit. Stie el ce inseamna un cocktail. Intuieste, mai degraba."

"OK... Intuieste..."

"Ce zici, i-l dam asa?"

"Mda..."

Bogdan se intoarce catre Vali, vorbindu-i pe un ton dominator: "Vali, ia loc pe canapea, lasa capul pe spate, inchide ochii, da incheietura la mine."

Vali e deja invatat, nu comenteaza, nu se opune: "Da, frate, sigur." Isi lasa capul pe spate, in timp ce Bogdan ii musca incheietura mainii stangi si simte cum tensiunea din muschii barbatului aproape ca se topeste imediat ce Sarutul si sentimentele foarte placute provocate pun stapanire asupra lui.

Alice se apropie si, taindu-si incheietura mainii drepte, lasa cateva picaturi de sange sa cada incet-incet in gura deschisa a lui Vali, care nu apuca sa inteleaga foarte mult din ce se intampla.

La scurt timp, Vali deschide ochii, se uita in toate partile dezorientat, ca apoi sa-si indrepte privirea spre Alice: "Oau! Mersi! Da... Mama! Ce... Ce-a fost asta?" Agitatia si nelinistea obisnuita pe care le manifesta in preajma lor par sa se fi diminuat destul de mult si o fixeaza intens cu privirea.

"Tu ce crezi?" il intreaba fata linistita.

"Pai, nu stiu, ma gandesc ca e ca chestia aia pe care o mai faceti voi din cand in cand si mie imi place foarte mult, adica ce a facut Bogdan dar... un pic mai altfel. Nu stiu, habar n-am."

Alice il mangaie usor pe obraz: "Da, ceva de genul asta."

"Pai... Foarte bine... Daca vreti sa mai stati, ar fi foarte bine..."

"Noi, din pacate, nu mai putem sta, va trebui sa mergem" ii spune Bogdan.

"Ar fi mișto daca ne-am vedea si maine... Zilele astea?"

"Ne mai vedem" zambeste Alice, urmata de Bogdan: "Cu siguranta, Vali. Cu prima ocazie cand avem mai mult timp, o sa petrecem o seara intreaga. Si stai linistit, ce ti-a dat draga de Alice acolo e un fel de Ginseng, dar mult mai bun, face bine la sanatate. O sa vezi la ce ma refer."

"Da, eu n-am fost niciodata cu astea da’... Sa vedem, daca e asa bun cum se simte, foarte tare, ce sa zic... OK, OK. Mersi, mersi!"

"Bine, Vali. Incuie totul, ai grija, si mergi si tu la culcare."

"Da, poate ar fi bine."

"Seara faina."

"Numa’ bine. Sa veniti si maine."

Cei doi parasesc casa, mergand in Piata Sfatului sa se intalneasa cu Titus, care asteapta hardul.

"Multumesc" spune Titus scotand din buzunar 300 de lei. "Astia sunt pentru Vali."

"Hai, frate! Apreciez, dar nu e cazul."

"Nu, nu, serios! Oricum l-as fi cumparat de la magazin si nu e OK ca omul asta sa-si puna toate resursele la picioarele noastre, Serios, ia-i!"

"Titus, daca insisti, ii iau, Dar omul asta, ca sa stii, nu ar fi prima oara cand vinde produse furate, aduse de dracu’ stie de unde la negru. Sa nu crezi ca il lasi fara afacere. N-o sa ramana niciodata."

"Multumesc! Dar pe mine nu ma intereseaza ce face el, vreau doar sa am eu datoriile platite, Ma simt prost sa iau asa, pur si simplu."

"Bine, o sa ii dau lui, sunt pentru el."

"Mersi! Daca nu va suparati, eu as fugi inapoi, cred ca voi aveti oricum alte treburi."

"Da, sa vedem ce scoatem de la Stefanut."

"Aveti nevoie de ajutorul meu?"

"Vrei sa asisti la o posibila sesiune de tortura?"

"Nu! Nu, multumesc! Daca va e totuna, eu as pleca inapoi la apartament" spune Titus, in timp ce i se zburlesc perciunii si ii tresare un muschi al feței. "E OK, mersi mult. Ne vedem mai incolo!" Ii ia aproape jumatate de ora sa se intoarca pe jos la apartament.

Ajunge acasa dupa ora 1, chiar cand Iustina incepe sa se simta mai linistita, aproape terminand de diseminat fisierele. Se opreste direct la usa bucatariei, ciocanind si asteptand sa ii raspunda Iustina. Fata, absorbita de ceea ce face si complet neatenta in jur, doar da din cap si mormaie acelasi "Mhm..." ca pentru Alex, fara sa realizeze ca da din cap catre o usa inchisa.

Titus deschide usa: "Iustina, mai ai un minut?"

"Mhm... Mai am un pic."

"OK, bine... Cheama-ma cand temini, am nevoie de 1 minut, sa vorbesc ceva cu tine."

"Bine... Si eu vreau sa vorbesc cu voi..." raspunde fata fara sa se uite catre el.

Titus se intoarce si se asaza pe canapea langa Alex, care il intreaba curios: "Ai rezolvat ce voiai sa faci?"

"Da. Din fericire, am rezolvat."

Eforturile Iustinei dau roade - nu mai dureaza mult pana cand o retea destul de extinsa de oameni afla despre aventurile in BDSM ale celor doi nefericiti agenti. Dupa o vreme, la una din adresele folosite pentru logare pe acele site-uri, primeste un mail inapoi de pe un server pe care il gasise Alex mai deveme, de la ion.cainaru@veghea.ro

„Amatori. Stați dracului acasă și lăsați profesioniștii să se ocupe de chestiile astea."

Multumita ca precautiile ei au fost adecvate si laptopul este in siguranta, verifica inca o data ca a copiat numarul lui Cosmin Petrescu si distruge cartela respectiva de telefon, nu vrea sa riste nimic.

Il va suna intr-una din serile urmatoare de pe un numar nou, motivat de teama ei de presupusul agresor despre care i-a vorbit deja, dupa ce se asigura ca nu a patit nimic si dupa ce domnul Balan afla ceva despre relocarea agentilor undeva in pustieti, eventual pazind o Dacie ruginita pe camp, langa niste silozuri abandonate.

Merge la ceilalti in sufragerie, povestindu-le pe scurt rezultatul orelor petrecute in fața calculatorului si aratandu-le mesajul primit.

"Deci e gata?" intreaba Titus.

"Mai mult de atat, nu am ce sa fac, in afara ca o sa-l sun pe domnul Petrescu mai incolo. Nu stiu, o sa vorbesc cu Bogdan, sa vedem cu fac sa ma asigur ca nu intru intr-o capcana, dar i-am promis omului un cadou, trebuie sa il primeasca. Si, oricum, mai am nevoie de el."

Titus o strange cu putere in brate: "Multumesc! Inseamna foarte mult pentru mine ce ai facut pentru Gheorghe!"

Iustina ii raspunde imbratisarii: "Si pentru mine!"

Cand ii da drumul, ii intinde hardul: "Cand am vazut mai devreme ce s-a intamplat cu laptopul, mi-am adus aminte... Pare ca s-a intamplat cu atat de mult timp in urma... Dar cand ne-am intalnit prima data, tu pareai preocupata sa-ti recuperezi laptopul si imi imaginez ca aveai acolo niste informatii pe care nu vrei sa le pierzi. Poate ar fi o idee buna sa-ti mai faci un backup pe care sa nu-l tii conectat mereu la calculator..."

Iustina il imbratiseaza din nou, tragandu-l putin in jos, sa se aplece, ca sa il poata saruta si pe el pe obraz: "Multumesc!" Ii priveste pe amandoi si le zambeste cald, au fost foarte draguti amandoi in seara aceasta.

Titus zambeste si el, dar cumva grabit si scoate o bucata de hartie: "Uite, am vrut si eu sa-mi aduc aportul in misiunea ta, pentru ca tu chiar ai facut o gramada de lucruri pentru Gheorghe. Nu stiu daca o sa te ajute foarte mult, dar asta am reusit sa obtin" si ii da mesajul primit de la Gheorghe.

Iustina il saruta din nou pe obraz: "Orice bucatica de informatie este foarte binevenita! Abia astept sa-l intalnesc pe domnul Alexandrescu, drept sa-ti spun, dar poate nu in seara asta... Nici nu stiu cat e ceasul, chiar! ... Hm... 1:26... nu e chiar atat de tarziu" se trezeste ea vorbind cu voce tare.

Titus se asaza inapoi pe canapea si redeschide cartea: "Nu stiu ce urmeaza sa facem. Ii asteptam pe Alice si pe Bogdan? Daca mai aveti nevoie de mine pentru ceva..."

"Avem atat de multe lucruri incepute pentru niste fosti oameni care nu se pricep sa fie ce trebuie sa fie acum..."

"Oare cand o sa avem o confirmare ca tipii astia sunt terminati?"

"Pentru asta ma bazez pe domnul Balan, ca noi chiar nu avem cum sa aflam ce se intampla in interiorul unei unitati militare care nu exista, sincer! O sa mai monitorizam site-urile... "

"Sunt tare nerabdator sa-l anuntam pe Gheorghe. Dupa cum o sa vezi in ultima propozitie pe care a scris-o, cred ca e si el destul de stresat de treaba asta."

"La modul cel mai serios, avand in vedere cum am disparut eu de pe lume, nici macar nu pot sa intreb pe cineva ce este aceasta unitate..."

"Oare ce e cu chestia aia, care s-a intamplat cu calculatorul? Credeti ca ne fileaza cineva?"

"As presupune ca se mai ridica niste steaguri, niste avertizari... Alex, cum ai ajuns acolo? Pare sa fie site-ul de la care am primit eu acest raspuns, deci ar putea fi niste vanatori adevarati..."

"Nu stiu, chestiile astea se mai intamplau cand mai cautam modificari pentru tuning, care nu-s chiar legale pentru masini si tot asa, mi se mai intampla, auzeam ca pornesc ventilatoarele de la laptop si, in general, era semn de probleme. Poti sa mai iei virusi de pe site-uri din astea care sunt un pic dincolo de lege."

"Acela era laptopul de backup, nu e o problema daca nu-l mai folosim. Informatiile sunt si pe celelalte laptopuri, nu pierdem nimic."

"Nu stiu eu multe, dar macar sa-l sterg si sa-l reinstalez ma pricep, am facut de atatea ori la atelier dincolo."

"La asta ma gandeam, o formatare serioasa, chiar si distrugerea lui, nu e o paguba prea mare. Bine ca l-ai oprit la timp."

"Voi ati mai avut de-a face cu vanatori, dar poate ar trebui sa avem si noi grija, ca i-am face belele lui Balan daca ne-ar descoperi locul asta. Credeti ca ne pot urmari in vreun fel?" intreaba Titus ingrijorat.

"Acuma, eu am facut totul folosind internetul de pe cartela, care cartela nu mai exista."

"Iar eu pe site am ajuns cautand chestii pe care le pot cauta si oamenii obisnuiti - vampiri, jocuri, roluri, reenactment cum a zis Bogdan, din astea."

"Bine, dar din cunostintele mele despre calculatoare, oricum cu o adresa de IP nu ne pot localiza precis in acest apartament, eventual in zona" se gandeste Titus.

"Si apoi, noi ne-am dat drept vanatori..." ii reaminteste Iustina.

"Oricum, poate ar fi o idee buna sa formatam laptopul acela."

"Categoric! De asta am facut upload folosind cartela. Dar oricum, am ajuns acolo ca niste vanatori, nu ca altceva. Sa nu ne vaneze vampirii crezand ca suntem vanatori" chicoteste fata.

"Si ce ai facut cu cartela?"

"Am facut-o bucati, n-ai ce sa-i mai faci."

"Vrei s-o ardem si pe asta?"

"Nu stiu daca arde, ca e plastic cu metal. Dar, uite: astea sunt bucatile, poti sa faci ce vrei tu cu ele. Daca poti sa o maruntesti si mai mult, n-ai decat. Chiar asa, sa vedem ce iese din ce fac Bogdan si cu Alice. Nu ma simt in stare sa merg si la domnul Alexandrescu in seara asta, desi poate ar trebui, ca sa rezolv o problema."

Titus prefera sa incerce sa ii dea foc cartelei, iar Iustina nu il impiedica: "Fa-i ce vrei tu. Si, ce ramane, imprastiem prin toate cosurile de gunoi din oras, e bine?"

"Excelent!"

Alex se uita la Titus: "Uneori esti mai paranoic decat ma astept!"

"De Bogdan si Alice stiti ceva?" isi aduce aminte Iustina sa intrebe.

"Doar ca au plecat la Vali" este tot ce stie Alex.

"Da, m-am intalnit cu ei, ca de la Vali am facut rost de hardul ala" spune Titus. "S-au dus sa-l interogheze pe Stefan. Hai sa-i asteptam! Chiar asa, n-avem niciun film interesant in apartament?"

"Hai sa vedem, poate e reluare la Pariu cu viata si nimerim exact cand trebuie" le propune Iustina. "Noi, fetele, ne-am uitat cu domnul Balan, pot sa ma mai uit la un episod." Fata pare ca glumeste, dar gandul ei este la Alice si la Bogdan.


Înapoi: Dining Out
Urmează: It’s Torture Time, Baby!

24-aug-2022 © kimica.ro Foto: kimica.ro