Brasov by Night



Hunting the Hunters (6)


6 noiembrie 2016, ora 01:30


"Nu ii putem omori" spune Iustina incet. "Adica, putem, dar nu ar fi bine, pentru ca, asa cum arata din ce am vazut cautand rapid prin ce ai cules, par sa fie organizati. Ar fi un pic dubios ca ei sa fi venit la Brasov, sa fi trimis rapoarte ca au confirmat existenta vampirului, ca echipamentul functioneaza in versiunea portabila, ca testeaza arme de foc pe noi si, dintr-o data, a naibii fatalitate, amandoi au un accident. Clar vor veni si altii dupa ei. Acum stim cum ne cauta... Astia doi, in acest moment, ar trebui facuti de ras in fața superiorilor. Cumva, macar unii dintre ei sa ignore ce au trimis sau ce aveau de spus, dupa parerea mea..."

"E buna ideea cu discreditarea" spune Titus, "dar, daca tipii astia sunt chiar asa de seriosi, crezi ca or sa renunte apoi si or sa ne lase in pace? N-or sa se indarjeasca si mai tare?"

"Acum, daca sunt ai MAI-ului si au facut scamatorii, in sensul ca au falsificat rapoartele catre sefi, s-ar putea sa-i trimita sa pazeasca o unitate dezafectata in Dobrogea..."

"Merita incercat."

Sunt foarte multe moduri in care putem sa-i facem de cap" le spune Bogdan calm. "Daca ne sincronizam corespunzator si toate piesele sunt la locul unde trebuie sa fie, putem sa-i facem sa se indoiasca de sanatatea lor psihica. Nu trebuie sa-i ranim fizic in niciun fel, dar putem sa ne jucam cu ei, tocmai folosind propria lor curiozitate impotriva lor. Putem sa ne jucam cu ei pana cand nu mai stiu pe ce lume sunt, bietii."

Titus se uita la el si la fete: "Voi sunteti cu chestiile de minte... Eu cu ce pot sa va ajut?"

"Ce trebuie noi sa facem este sa stam departe! Si daca mergem pe ideea cu clubul, trebuie neaparat sa ..." incepe Iustina sa-i povesteasca, dar nu se poate abtine sa nu zambeasca, "... trebuie sa vorbesc cu domnul Balan... Trebuie ca toata lumea sa stea departe de acel club, inclusiv slujitorii. Dar as presupune ca nu au slujitori acolo, pentru ca mai devreme i-am auzit vorbind cu geamul deschis, unul dintre ei cam socat. Vorbeau despre cum au fost la club, dar ce vazuse si crezuse ca e vampir, probabil... sau poate slujitor, nu era - era om adevarat. Am putea sa ne gandim ca detecteaza si slujitorii. Daca facem treaba asta, cheia este ca nimeni, vampir sau slujitor, sa nu se afle acolo..."

"Ai spus ca le-ai lasat un bilet. Ce ai scris pe el?" o intrerupe Titus.

Iustina ii intinde telefonul, cu poza acelui bilet.

"Asta suna ca si cum, daca ei ajung acum si vad biletul..." incearca el sa ii gaseasca o noima.

"... Sunt convinsi ca au dat peste un cuib de vampiri aroganti, sper eu" continua fata.

"Deci chestia asta cu clubul ar trebui pregatita cat mai repede."

"Da, desi, si daca merg acolo din nou, tot peste oameni or sa dea... Sunt tare curioasa ce au vazut, de era unul dintre ei asa... impresionat."

"Hai sa ne uitam la filmul acela, ca ai zis ca au un film. Hai sa vedem tot ce aveau pe hard."

"Nu putem sa vedem tot, Titus, sunt prea multe fisiere. Dar da, putem sa incepem sa ne uitam, oricum imi trebuie niste detalii, ca nu am vazut prea mult peste umarul lui Bogdan, ca sa pot sa ii spun omului la telefon ceva concret, sa-i fie clar ca nu e pacaleala."

"Hai sa ne impartim, alegem cate un tip de informatie si fiecare urmareste firul lui" le propune Bogdan, "cu unul dintre noi facand cercetare pe internet: gasim o locatie interesanta? Bun, unde e? Gasim denumiri, numere, orice. Incercam sa punem totul laolalata, sa facem o harta, dupa care sa ne dam seama ce stiu oamenii astia, cat de seriosi sunt. Si nu in ultimul rand, pot sa dau o fuga pana acolo in fiecare noapte, sa fim cu ochii pe ei.

Eu, unul, as propune s-o lasam mai moale noptile astea... Cautam in fiecare noapte pana cand ne e clar ce informatii avem, pana cand stim ce e cu clubul ala. Unii dintre noi pot sa mearga acolo, unii pot sa fie cu ochii pe apartamentul vanatorilor, daca or sa mai locuiasca acolo in continuare. Daca nu, am un numar de inmatriculare, sunt sigur ca Balan sau alte persoane din oras pot sa il gaseasca. Vedem unde se muta, cum reactioneaza la provocarea noastra si avem informatii. Nu castigam nimic daca ne grabim..."

Iustina, insa, nu este la fel de increzatoare: "Daca gasim mai multe locatii pe care le-au identificat, este foarte bine. Din pacate, treaba cu numarul de inmatriculare nu te ajuta. Daca sunt de unde par ca sunt, categoric au mai multe placute si certificate de inmatriculare valide, asta pot sa-ti spun."

"Corect... da... Dar macar avem un tip de masina, aproximativ din ce an e, poate ceva pica..."

"Hai sa vedem daca au mai identificat si alte locatii. Dar asteptat prea multe zile nu e ceva fezabil, pentru ca eu nu cred ca asta e singura lor arma."

"De acord! Intre timp, trebuie sa fim cu ochii pe ei, sa vedem cum or sa reactioneze."

"Si nu stim care e raza de actiune a acelui echipament, nu stim care e distanta sigura la care putem sta departe de ei..." Apoi Iustina continua sa vorbeasca de una singura: "Daca am pune mana pe un echipament din ala!... Mda, si ce am face cu el? Cine il studiaza? Ma rog, am putea sa facem niste probe empirice, daca ne-am prinde cum functioneaza..."

"Nu se poate ca toata Camarilla din Brasov sa nu aiba niste oameni cu aptitudini tehnice" o intrerupe Alex.

"Alex, ti-aduci aminte ce telefon ai primit, in anul 2016? Ti-aduci aminte, cand Bogdan a inceput sa vorbeasca de social media, forumuri, fake accounts...?"

"Ce vrei sa spui, ca noi suntem cei mai priceputi din toata Camarilla din Brasov?!"

"Nu, dar ma gandesc ca este si nu este bine ca suntem putini, pentru ca cei mai multi sunt in varsta. Au fost transformati intr-o epoca in care era SF ce se intampla acum... Mai gandeste-te la un lucru, si cred ca asta este cel cel mai mare dusman al nostru: aici e un razboi de uzura: Camarilla nu e in teritoriul Camarillei..."

Dupa cateva clipe de pauza, Iustina continua la fel de abatuta: "Mie imi face impresia ca Brasovul este doar o insula de Camarilla, atat. Adu-ti aminte ca mamele noastre spuneau ca ataca. Adu-ti aminte ca pana si Lucretia, pe care n-o intereseaza lucrurile astea, ne zicea ca Sabbatul ataca noapte de noapte...

Dupa parerea mea, Camarilla trebuie sa se apere in fiecare noapte, nu prea are timp de inovatii. Iar la un moment dat, daca te ataca suficient de multi... si astia, dupa cum ne-au facut si pe noi, si pe cei pe care i-am gasit in pivnita cu Titus, fac pe banda... daca te ataca suficient de multi, resursele tale sunt redirectionate catre atacurile astea...

Iar Camarilla nu face multi... Oricati slujitori ai avea, nu cred ca poti sa le faci față la nesfarsit haitelor care ataca. Nu zic ca nu-i duce mintea, nu zic ca sunt prosti, ca altfel nu erau aici atata vreme. Dar zic ca sunt cu mainile pana la coate in niste chestii foarte presante, pentru ca, daca nu s-ar apara... nu am mai avea despre ce sa vorbim."

In tot acest timp, Titus s-a apropiat de geamuri, studiind modul in care lumina este tinuta afara: folia de aluminiu pare cel mai important element de protectie, perdelele si draperiile fiind aproape doar de decor. Acest apartament a fost, pana la urma, aranjat de oamenii lui Balan cu mult inainte sa ajunga grupul lor aici si se vede ca nu si-au asumat niciun risc.

Dupa cateva clipe de liniste, Iustina redeschide discutia: "Hai sa lamurim un lucru, ca sa ne apucam de treaba: mergem pe vreo varianta de inscenat facatura lor sau nu?"

Alex e primul care ii raspunde: "Tu pari sa te pricepi cel mai bine la asta. Mie mi se pare o idee buna cu inscenarea, dar chiar nu este ceva la care sa am cum sa contribui. Imi spui daca am cu ce sa te ajut, dar nu stiu daca am ce sa fac..."

"Asta incercam sa-i spun si lui Balan azi-dimineata: noi nu trebuie sa fim acolo in niciun fel. Dupa mine, tot ce trebuie sa facem noi sau, mai bine zis, eu, este sa-l sun pe patronul clubului, sa-i torn o poveste despre astia doi care stiu ca vor fi invitati la o petrecere, le-am lasat bilet special pentru asta, sa trimita doi frumusei zdrahoni imbracati frumos cu o masina care sa-i ia de acolo si sa-i duca la o petrecere tematica, in club, unde lumea este imbracata, machiata corespunzator si unde, conform filmarii, sa para ca astia sunt supusi unui tratament... deosebit, cu tot cu legat... nu tortura, cat erotic."

"Inteleg, dar asta presupune ca vor colabora cu tine, care esti necunoscuta pentru ei, atat patronii clubului cat si ceilalti invitati..."

Iustina il priveste cu o umbra de zambet si incepe sa ii explice cu calm: "Trebuie sa colaboreze doar patronul. Daca patronul este de acord sa organizeze aceasta petrecere si nu gratis, o sa o platesc, va invita cativa oameni, pentru ca nu sunt foarte multe cluburi tematice si isi cunoaste clientela. Nu cred ca sunt trei cluburi BDSM in Brasov, sa fim seriosi."

Alex se uita mirat la ea: "Stii destul de multe lucruri despre chestia asta..."

"Sa zicem ca m-am... documentat. Ăăă... daca este de acord, daca reusesc sa-l... conving, trebuie doar sa organizeze o mica petrecere, nu cu foarte multi invitati, ca nu sunt atat de multe cluburi, dar n-or fi nici foarte multi vampiri in Brasov - cativa oameni, maxim 10, sa spunem, care sa-i primeasca pe astia calduros, de genul "au venit prietenii vanatori", pentru ca ei stiu ca fantezia astora e ca se cred vanatori de vampiri si ca o dorinta a lor este sa ajunga la o petrecere a vampirilor si, dupa aia, intr-un mod profesionist si foarte rapid, sa-i imobilizeze. Apoi sa le ofere ce am vazut in film, si in alte filme..." si tace brusc pentru cateva secunde.

"Presupunand ca vanatorii vor fi dispusi sa se lase luati pe sus de acasa niste oameni necunoscuti, adica."

"Vanatorii nu vor fi luati pe sus de acasa pentru ca asteapta invitatie la petrecere, Alex" si ii intinde si lui telefonul cu poza, dandu-si seama ca el nu stie ce a nascocit cat au fost in apartament. "Smecheria este ca, dupa ce-i prezinta ca "prietenii nostri, vanatorii", acolo trebuie sa ii aiba pe doi cu dexteritate, care sa-i imobilizeze rapid si sa nu-i lase sa se zbata prea mult...

Asta tine doar de talentul meu de a-l convinge pe patron cu privire la petrecerea-surpriza si la fantezia nespusa a acestor doi oameni care in realitate sunt un cuplu, care nu pot sa spuna, dar tanjesc dupa ceva.

Si sa ramana in inregistrare, ca ei or sa fie putin socati de asta: ii intreaba cum a mers cu filmarea cu vampirul in salbaticie, daca au filmat ce si-au dorit, iar la urma, inainte sa-i dezlege, dupa ce aprind un pic lumina, sa se vada mai bine ca acolo sunt oameni, nu vampiri, sa-i bata pe umar si sa le spuna ca spera ca le va iesi sceneta cu materialul din aceasta seara.

Daca oprim filmul acolo, eu as zice ca ar putea sa arunce o indoiala asupra a ce au trimis ei cu Gheorghe. Dar, repet, este..."

"Cred ca inteleg ce intortocheala vrei sa faci..."

"Nu ma pot gandi la altceva. Si da, este o mare intortocheala si are doua puncte critice: unu - patronul sa se lase convins; daca el se lasa convins, sigur gaseste oameni pe care sa-i invite" si zambeste intr-un fel nu tocmai nevinovat, "si doi - sa ii imobilizeze rapid dupa ce ajung acolo."

"Da, dar si astia sa se lase dusi acolo..."

"De lasat dusi, se vor lasa. Parerea mea e ca se vor lasa. Daca nu se lasa dusi, asta e..."

"... Si sa nu aiba pe un al treilea care sa-i supravegheze."

"Nu stii cum a fost incuietoarea usii. In incuietoarea usii era un firicel. Daca nu as fi auzit patru clicuri in loc de trei cand au incuiat si daca Alice nu ar fi vazut ca astia inchid usa mult prea lent pentru o usa de apartament, eram morti acum. Acel firicel ducea la o arma, uite-o colo pe pat langa Alice, cu care Alice a avut o viziune cam cutremuratoare, cum ca nu scuipa gloante, scuipa foc si un foc intens alb. Asta ne astepta..."

Iustina continua sa ii povesteasca: "Ce au facut cei care au lasat biletul? Au intrat, nu au declansat nimic, le-au lasat dosarele acolo, le-au lasat laptopul acolo, au luat arma si, in locul ei, au lasat un bilet. Intentia noastra a fost sa lasam cumva impresia ca atat de aroganti suntem noi, vampirii astia din Brasov, ca nu dam doi bani pe ce au gasit despre noi. Dar ne-a placut de ei si de faptul ca au ajuns pana in club si am vrea sa le aratam ca nu ne pasa daca ne vad."

"Mda, esti buna sa fii adjuncta Principelui, ce sa zic" o tachineaza Alex.

"Da, de buna ce sunt, imi tremura sufletul de nu pot sa-ti spun..."

Bogdan isi drege glasul intr-un mod sugestiv: "Cred ca ati primit cu totii niste mesaje..." si chiar atunci telefoanele lor suna. Cat timp au vorbit ei, Bogdan si-a vazut de treaba si a descoperit numele si numarul de telefon al patronului - Cosmin Petrescu si, din coltisorul de camera iluminat doar de ecranul laptopului, mai spune doar "Cu drag!"

"Bogdane, te iubesc!" izbucneste Iustina.

"Si eu pe voi, dragilor!"

Pana acum, Alice a asistat tacuta la discutie, ii este destul de dificil sa se concentreze la suvoiul vocilor. Incearca sa o ignore pe Sorana, se uita pe furis la arma, fara sa o atinga si se bucura ca Bogdan a obtinut informatii. "Deci, ne apucam de cercetare sau nu mai e cazul?"

"Intrebarea mea era daca facem si asta, ca sa il sun pe domnul Petrescu, acum ca am numarul lui de telefon. Dar nu in loc de cercetare. Chiar, sa punem la copiat si pe laptopul tau, sa avem in trei locuri. Cercetarea este foarte importanta, poate mai detin si alte informatii. Stim ca il stiu pe Gheorghe, dar poate mai stiu si altceva despre oras."

Alex este nedumerit: "Oare astia numai aici in Brasov au actionat cu echipamentele alea de care ai zis tu?"

"Nu cred" se intristeaza Iustina. "Cand a zis Balan de corpuri negative, la un moment dat gandul meu s-a dus la radiografii. Radiografii - raze X - ... Si m-am gandit ca este foarte posibil ca atunci cand treci printr-un aeroport... Apropo, la Amsterdam au instalat niste porti noi si foarte ciudate, operatorii lor erau mai nervosi decat pasagerii care treceau pe acolo, nici eu nu am stiut sa trec cum trebuie prin ea si m-a surprins ca persoana care era de serviciu era un pic nervoasa... Deci au inceput sa instaleze, modernizeaza portile de scanat... Acum, stiind ce stim, daca modernizarea portilor in aeroporturile mari vine si cu asa ceva?... Asa mi-a venit ideea..."

"Dar ai zis ca oamenii astia folosesc aparatura portabila!"

"Da, asta era cand am vorbit cu Balan. Acum, nici 12 ore mai tarziu, avem confirmarea ca au reusit sa faca miniaturizare, echipamentul e portabil... E mai rau decat ce fantasmagorii visam eu azi dimineata... mult mai rau! Pentru ca alea sunt niste porti mari, fixe, in locuri unde detectezi metale, eventual radiatii, vorba vine, la controlul de securitate. Dar sunt fixe.

Cel mai la indemana e la aeroport, ca operatorii nu trebuie sa stie de ce poarta lor arata altfel. Pe ei ii intereseaza doar sa treaca oamenii corespunzator pe acolo, inregistrarile merg in alta parte. Si ii intereseaza doar daca incepe sa piuie. Si piuie diferit cand este suspiciune de metal, de explozibil sau droguri, asta pot sa-ti confirm.

Dar mai departe, daca are cumva vreo alerta undeva, nu de piuit la locul portii pentru asa-zisul corp negativ, operatorii nu au de unde sa stie si nu-i intereseaza, ca nu e treaba lor. Ei au procedura pentru ce ar putea sa atenteze la siguranta aeroportului si a avionului, nu pentru altceva.

Numai ca e treaba mult mai serioasa cu echipament portabil. Nu stim cum arata unul, nu stim ce raza de actiune are, nu stim cate sunt, nu stim ce-ti trebuie ca sa-l folosesti, nu stim daca ne-am da seama cum functioneaza daca am pune mana pe unul. Si nu stim de cand le au... Welcome to the world of tomorrow, happening today!"

Bogdan, insa, este calm: "Din punctul meu de vedere, solutia este destul de simpla. Acum, ca zici, cumva imi pare rau ca am actionat asa, poate am fi putut sa-i lasam si fara echipamentul ala..."

"Posibil sa-l fi avut cu ei, Bogdan" il consoleaza Iustina. "Cand au plecat, au zis ca pornesc in teren. Presupun ca au plecat cu tot cu echipament sau il aveau in portbagaj. Si ne-am uitat cu atentie - nu am vazut sa mai fie altceva in apartament."

"Ar fi trebuit sa asteptam sa se intoarca masina aia..."

"Apropo, le-am aranjat putin masina sa nu poata pleca prea usor de acolo" le spune Alex.

"Bravo, Alex! Excelent" se bucura Iustina si Bogdan. "Socotisem ca am fi avut cam o ora de stat in siguranta acolo, deci si daca veneau in fuga, tot aveam ora la indemana, ca am avut un pic de temere sa nu ne trezim cu ei inapoi in apartament."

"Exact de aia am si facut-o, sa nu va ia prin surprindere."

"Acum..." se intoarce Iustina la treaba, "cine este domnul Petrescu?"

"Proprietarul Hotelului Brasov" ii aduce aminte Bogdan.

"Da, da, asta am inteles. Dar cine este? Ce conexiuni are?"

"Asta o sa-ti las tie placerea de a afla, de pe Facebook, Twitter, Google, Instagram si ce mai vrei tu" zambeste Bogdan. "Si, daca n-are, nu-i problema, gasim noi..."

"... Abia astept sa ii vad pe astia plecati de aici! Si plecati la... Atarnatii-de-Padure!"

"Pai sa speram... Pentru ca, daca ei fac vreo miscare si se trezeste si Sabbatul sa faca miscarea in acelasi timp, o sa le dea astora la dovezi si informatii, de vom fi morti cu totii."

"Tocmai de aia nu trebuie sa asteptam prea mult, daca vrem sa facem inscenarea. Avem deja datele din laptopul lor, putem sa studiem linistiti in paralel."

"Din punctul meu de vedere, operatiunea asta cu proprietarul clubului BDSM merge excelent. Ti se potriveste perfect, poti s-o faci. Dar cu Sabbatul ce facem? Pe aia cine e cu ochii? Ca mi se pare ca stam si asteptam sa ne pocneasca. Pe bune?! Am aflat ca o sa fim asediati si ce facem? Stam si ne uitam dupa vanatori prin padure?!"

"Domnul Balan sta."

"Sper... Dar voi... Hai, ma, voi sunteti mai apropiati de parintii vostri, oarecum. Nu puteti sa aranjati si voi de-o intalnire, de ceva, sa-i tragem de limba? Nu stiu, sa facem ceva, sa nu mai... Deci, cu vanatorii sunt foarte dispus sa asteptam. Cu Sabbatul, nu! Mi-e frica de ma..."

"Nu ne-a ajuns experienta cu Tertius?" intreaba Alex.

"Ala e altceva..."

Dar Iustina ii opreste pe amandoi: "Bogdan, daca le da sa bea sange?"

"Le da... cui sa bea sange?"

"Lui Alex si lui Titus... I-am pierdut!"

"Nu i-am pierdut, Iustina! Nici nu sunt sigur ca am inteles foarte bine, dar, din ce am inteles, cand ala de ti-a dat sa-i bei sangele crapa, nu mai simti nici tu mare lucru. Se imprastie."

"Noua ne-a zis Tertius ca legatura de sange din Sabbat, unde se leaga in haita, intr-un oras intreg, chiar, in America... asta e rezistenta. Pe asta n-o mai desfaci."

"Aia e altceva!"

"Pai eu despre asta vorbesc: daca ei se duc sa se intalneasca cu mama lor si le face o chestie din asta, i-am pierdut."

"Pai da, dar nu intr-un setting oficial... Aranjam si noi o intalnire mai privata, nu in talciocul Sabbatului."

"Mama mea e sociopata... A lor e conducatoarea haitei..."

"OK... incepem cu cine e mai vulnerabil si cu cine e mai predispus sa ciripeasca. Din nou, daca nu sunteti dispusi sa faceti chestiile mai dificile, lasati-le pe mine. Cineva oricum o sa trebuiasca sa le faca..."

"Bogdan, nici pe tine nu vrem sa te pierdem!"

"Nu ma pierde nimeni."

"Ce chestii mai dificile?" intreaba Alex curios.

"Smuls unghii, dat foc.. asta e! Ii insfacam si ii interogam, alta solutie nu am. Daca tot ziceti ca sunt atat de uniti, si am auzit chestia asta din mai multe surse, atunci, daca il ai pe unul, poate obtii destula informatie sa ii vari naibii pe toti in groapa."

"Nu cred ca se lasau asa vulnerabili" intervine si Titus in discutie. "Chiar daca legatura aia dintre ei este puternica, din ce am reusit sa inteleg pana acum, nu este ca legaturile de sange normale. Cred ca iti da mai multa independenta si libertate de decizie."

"Adevarul e ca habar n-am daca merge sau nu" recunoaste Bogdan. "Dar, daca macar incercam sa obtinem informatii de la ei, poate reusim sa le amanam atacul. Daca unii dintre ei incep sa dispara, nu mai raspund, ca ii avem noi cu un tarus in piept, pusi la beci, poate reusim cumva sa ii descurajam, sa nu sara acum... ideea e ca primul meu impuls e sa apelez tot timpul la Balan..."

"Pai, chiar Balan ne-a spus ca este tradare sa luam legatura cu Sabbatul..." il intrerupe Alex, in timp ce Iustina chicoteste.

"Exact, dar nu este mai tradare sa nu facem nimic? Adica depinde in ce mod luam legatura cu Sabbatul. Probabil, daca e cu scop de adunat informatii, tarus in piept, expediem Sabbat in torpoare la Balan sa scoata informatii, eu cred ca nu e chiar atat de tradare. Si cred chiar ca o sa avem ceva de castigat. Cert e ca nimeni n-o sa ne spuna, de fapt, cum se joaca jocul asta. Si mi se pare ca ar trebui sa nu mai asteptam raspunsuri de la altii, sa punem noi lucrurile in miscare, sa ne extragem singuri informatiile..."

"Pai... nu prea avem de la cine...Adica, OK nu am eu o dragoste deosebita pentru Eliza, dar nu stiu daca ma vad dand-o pe mana calailor care s-o tortureze si sa stoarca informatii de la ea. Si, oricum, nu cred ca este atat de proasta incat sa se lase prinsa. Plus de asta, cred ca..." mai da sa mai spuna ceva, dar se intoarce catre Titus.

Titus, in tot timpul acesta, si mai ales de cand au inceput sa vorbeasca despre a o da pe Eliza pe mana tortionarilor, si-a ocupat atentia in mod intentionat cu prinderile sinelor pentru perdele: cat de bune sunt, cat de solide sunt suruburile, daca tin bine draperia...

Nu are incotro si se intoarce catre ei: "Eu cred ca este foarte presanta problema cu Sabbatul, dar as prefera sa-l scoatem intai pe Gheorghe, pentru ca astia se apropie, nu stim ce asi mai au in maneca si acolo, la casa, varcolacul s-a uitat la ei si tare mi-e teama ca nu are nimic cu oamenii, are mai mult ceva cu noi, asa ca..."

"Oricum, si Gheorghe a spus ca, daca rezolvam treaba asta, putem sa mergem sa stam cu el si cred ca se referea la noi toti, nu doar la mine si la Titus" isi aduce aminte Alex.

"Uite, eu nu l-am cunoscut pe Gheorghe. Deloc" spune Bogdan calm. "Dar, din ce mi-ati povestit voi despre el, e alegerea lui sa mearga ca un salbatic in padure noaptea! Ce sa-i fac? De ce sa-l salvez?! E alegerea lui! Fiecare se adapteaza sau isi da foc, nu? Noi nu ne adaptam?"

Titus ridica o spranceana si se uita la Bogdan: "Dar tu de ce alegi sa lupti pentru Camarilla si de ce vrei atat de mult sa-i salvezi de Sabbat?"

"Pentru ca nu le dau oamenilor, cum am fost eu si tu... nu le dau in cap sa-i ingroape de vii si sa-i transforme in vampiri."

"Pai uite, nici Gheorghe nu le da. Si, mai mult decat atat, Anarhii nici nu au politici din astea... sa se injunghie unii pe altii pe la spate si sa stea sa faca scheme de-ti fierbe creierul..."

"Sunt de acord cu tine: nu-mi place jocul asta pe care il joaca Camarilla. Ce vreau sa spun e ca nu stiu de ce e o prioritate sa-l ajuti pe Gheorghe. Omul a decis sa stea in padure ca un salbatic. La prima drona e prins in capcana, exact ca un animal salbatic..."

"Bogdan, nu-l ajutam numai pe Gheorghe, ajutam Camarilla, iti dai seama, da? Pastram Mascarada" spune Alex.

Iustina are o explicatie rationala: "Intamplarea face ca in acest moment Gheorghe este vampirul pe care l-au confirmat vanatorii. Oricum au fost la club ca sa ii caute si pe cei din oras. Dupa Gheorghe or sa urmeze si altii si o sa urmam si noi..."

"Daca il prind pe Gheorghe, Mascarada e gata" e de parere Titus.

Dar Bogdan nu se lasa convins: "Intrebarea e: el ce face ca sa apere Mascarada? Sta in padure, ca e pamantul lui..."

"Nu. Sta in padure si tine varcolacii departe" ii raspunde Iustina calma. "Dar eu l-am vazut pe Gheorghe. Gheorghe este un om care spune lucrurilor pe nume, ceea ce nu prea am intalnit..."

Ceva din Titus nu se impaca prea bine cu atitudinea lui Bogdan si il face sa izbucneasca: "Gheorghe tine tot versantul ala de Tampa, ca sa nu vina varcolacii si sa va pape pe voi!"

"E atat de important?" il intreaba Bogdan, la randul lui.

"Pana la urma, pe noi ne-a trimis Camarilla sa rezolvam aceasta problema cu Gheorghe si Balan ne-a spus ca se ocupa el de problema cu Sabbatul" spune Alex. "Acuma, daca tie Balan ti-a spus ceva diferit, OK, dar, pana la urma, chiar si din partea Camarillei, asta e misiunea pe care o avem... Adica eu te inteleg ca te sperie si ti-e groaza de Sabbat, dar atatea sute de ani a stat Brasovul sub Camarilla, nu cred ca tocmai noi suntem pivotul pe care se sprijina in acest moment toata stabilitatea vampirilor Camarillei in Brasov. Il ajutam cat putem dar... atata putem, atata facem, nu ne apucam acum noi de nebuni sa rascolim tot orasul in cautarea unor Sabbati pe care poate nici nu avem cum sa-i gasim."

"Ce putem face este sa stam cu ochii in patru..." este de parere Iustina.

Discutia in contradictoriu incepe, insa, sa il calce pe nervi pe Titus si, pe masura ce avanseaza, il enerveaza atat de tare faptul ca Bogdan nu accepta si nu vrea sa inteleaga, ca se ia de Gheorghe si nu isi da seama cat de important este ceea ce face el, incat nu se poate controla si, din senin, sare si il ataca.

Pana si fizicul i se schimba in acea fractiune de secunda: i se alungesc putin unghiile, desi inca nu arata a gheare, la fel ca si coltii, iar pupilele ochilor lui galbeni devin verticale.


Înapoi: Hunting the Hunters (5)
Urmează: Hunting the Hunters (7)

2-aug-2022 © kimica.ro Foto: kimica.ro