Brasov by Night



After Elysium


3 noiembrie 2016, ora 23:30

Disciplinele fiind interzise sub Casa Sfatului, Bogdan alege sa nu participe si sa astepte afara. Nu trece mult timp pana incep sa iasa si ceilalti. Il vede pe Alex intai, apoi pe Iustina, pe Alice, care ii sare in ochi, urmata imediat de Titus. Titus pare pare sa vorbeasca cu Horatiu Balan, care merge dizgratios, probabil singura creatura din lume care poate sa faca pana si o actiune atat de banala sa para grotesca. Se opresc cu totii in umbrele Casei Sfatului, continuand sa vorbeasca cu Balan.

Nevazut, ca de obicei, Bogdan se apropie de ei si ii sopteste lui Alice: "Draga mea..." facand-o sa tresara si sa se uite direct la el.

"A, deci ai aparut!" spune Balan, tusind.

"Da, domnule."

"In cazul in care nu stiai, prietena ta" spune Balan, aprinzandu-si a infinita tigara din seara aceasta, "are un admirator secret. E cineva cunoscut. Dar in fine, presupunand ca erai cine stie pe unde facand cine stie ce, va trebui ca prietenii tai sa te puna la curent. Din nefericire, asta nu va fi acum, pentru ca acum o sa... la dracu'...!"

Apoi se intoarce catre Alice, inainte de a continua: "Uite ce e, copila! O sa ma interesez cine ar fi putut fi. Daca e unul dintre noi, va fi mai greu sa aflu. Intre timp, vezi ce poti sa mai afli si tu. Pana la urma, ar trebui sa ai aptitudinile necesare."

"Mda... inteleg..." raspunde Alice cu jumatate de gura.

"Daca e ceva, sunati-ma, ma duc sa investighez chestia asta."

"D... Domnule Balan..." il opreste Titus. "A ramas ca imi raspundeti la intrebarea referitoare la doamna Theresia Schmitz si care ar fi motivul pentru care s-a uitat cu dispret la mine. E vreo legatura intre clanurile Tremere si Gangrel?"

"Nu, nu... Theresia trebuia sa fie Senesal sau cel putin asa ar fi fost traditional sa fie, dar lucrurile nu s-au intamplat asa cum a vrut ea si a fost aleasa domnisoara Kalmár. Ei bine, avand in vedere ca voi sunteti practic sub tutela mea si ca eu sunt unul dintre sfetnicii cei mai de incredere ai Principelui, asta va face pe voi parte din grupul nostru politic in acest sistem. Desi ea vorbea cu Principele in mod direct fiindca, ghici ce? nu poate sa-i spuna in față ca ar trebui sa-i dea ei pozitia fiica-sii. De aia."

"Deci s-a uitat urat la mine doar pentru ca Principele s-a purtat frumos cu noi si eu m-am dus sa-i multumesc?"

"In principiu, da."

"Dar pe ea de ce nu am simtit-o ca este asa ostila?" intreaba Iustina curioasa.

"Stai, la cine te referi?" intreaba Balan nedumerit.

"Pe aceasta a doua doamna Schmitz. Pentru ca pe ceilalti i-am simtit foarte bine, pe ea deloc."

"Eh, probabil ca Theresia a invatat sa isi controleze foarte-foarte bine emotiile. Fie asta, fie ceva porcarie de magie de-a lor la care nu ma pricep."

"Trebuie sa va dau ceva" continua fata. "Telefonul lui Petran - l-a gasit Titus in iarba..."

"Hm... Bravo, pustiule." o intrerupe Balan.

"... poate aveti pe cineva care sa-l deblocheze..."

Dar nu apuca sa termine ce are de spus, ca Bogdan se infurie: "L-a gasit Titus in iarba?! Scuza-ma, l-am extras eu din buzunarul lui Petran si i l-am pasat lui Titus cu cea mai mare discretie!"

"Taci din gura!" il opreste Balan, in timp ce Titus se uita in jos, multumit ca Bogdan a spus adevarul.

"... si sa va mai dau un stick cu poze pe care le-am facut in Piata Sfatului" continua Iustina ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic, "pentru ca la un moment dat Titus a fost urmarit. Nu stiu daca a fost urmarit doar el, daca eram urmariti cu totii, daca erau derbedei, Sabbati sau altcineva din Camarilla. Noi ne-am uitat, nu am recunoscut pe nimeni, dar presupun ca nici nu aveam cum, daca nu erau dintre cei pe care i-am vazut in mod direct."

"Apropo de asta, Iustina si domnule Balan..." o intrerupe Titus. "N-am recunoscut pe nimeni cand ne-am uitat la poze in apartament, dar in seara aceasta, cand l-am vazut pe fiul doamnei Theresia Schmitz, l-am recunoscut ca fiind intr-una dintre poze. Credeti ca se afla din intamplare acolo sau...?"

"Probabil ca nu" este de parere Balan. "O sa vedem despre ce e vorba. Acuma, atata timp cat nu-ti fac nimic direct, nu prea putem sa-i acuzam de cine stie ce..." Balan se opreste ca sa tuseasca. "Si nici n-am vrea sa facem chestia asta. Dar e bine ca mi-ati spus."

Iustina ii intinde stickul lui Balan, impreuna cu parola acestuia: "Aveti aici toate pozele din seara aceea, procesate, mai mult de atat nu am putut scoate."

"Multumesc."

Titus isi aminteste brusc ca in seara aceea cel care l-a urmarit avea gluga, ca si tipul pe care l-a vazut Alice la mall. "Credeti ca ar avea vreo legatura?"

"Probabil ca nu" raspunde Balan. "... Crucea ma-sii... totul e posibil, nu stiu ce va zic acum."

Mai am o intrebare, domnule, daca imi permiteti..." Titus se apropie de Balan, nu vrea sa fie auzit de toata lumea: "Ce este Golconda?"

"Un mit."

"Care spune, ce?"

"Care spune ca, daca esti cuminte, mananci toti oamenii strazii si asculti de stramosii tai, s-ar putea sa transcenzi Fiara pe care o ai in tine" ii raspunde Balan, intrerupt din loc in loc de tuse.

"Si pentru asta trebuie sa imi pastrez Umanitatea?"

"E una dintre versiuni, da."

"Care-s celelalte versiuni?"

"Suntem in public. Maine."

"Bine, multumesc!"

"Cand ati avea un sfert de ora in care sa va intreb ceva?" spune Iustina.

"Maine. O sa fiu eu acolo, vedem cum facem... Bine, carati-va!"

"Da, domnule" raspunde Bogdan.

"Bogdan, ramai!"

"Sigur..."

Balan se retrage sub Casa Sfatului si ii face semn sa il urmeze. Pe masura ce se indreapta spre el, Bogdan gesticuleaza cu telefonul catre prietenii lui, ca sa nu-l astepte in mijlocul pietei.

Sub Casa Sfatului, Balan il priveste fix: "Baiete, uite ce: ai facut bine ca ai recuperat telefonul ala. Ai inteles?"

"Ma bucur ca spuneti asta."

"Ce n-ai facut bine e ca te-ai... stai asa!" Balan tuseste si isi aprinde o alta tigara. "...te-ai agitat sa le spui alora ca tu ai facut asta. Nu-i bine! Ai inteles?"

"Da, domnule."

"Gandeste-te ca noi... noi stam bine cand nu suntem vazuti. Ai inteles?"

"Da, domnule" zambeste Bogdan, privind in continuare in jos.

"Lasa gloria si rahaturile astea spectaculoase pentru primii oameni care trebuie s-o mierleasca. Datoria mea e sa am grija in special de familia noastra in acest oras si tu faci parte din ea. Nu e pentru tine sa fii in lumina reflectoarelor. Ai inteles?"

"Da, domnule. Imi pare foarte bine sa fiu considerat facand parte din familie."

"Da, da, da... Bine, pa! Cara-te!"

Bogdan se intoarce si pleaca fericit, zambind cu gura pana la urechi. Nu ii ia mult sa isi regaseasca prietenii.

Iustina se apropie de el sa isi ceara scuze: "Sa stii ca nu am intentionat sa nu-ti recunosc meritele, dar nu as fi vrut sa spun pe de-a dreptul ca ne-am apucat sa si furam. M-am gandit eu ca nu e Titus omul care sa faca singur chestii din astea si ca s-ar putea sa ai un amestec, dar mi s-a parut cea mai buna alegere sa nu fie niciunul condsiderat mai rau decat este..."

"Ai zis bine ce ai zis" ii spune Bogdan. "Eu am reactionat ca un copil, imi cer scuze față de toata lumea, nu ar fi trebuit sa sar asa..."

"Nu trebuie!"

"...Marele meu merit, uuu!"

"Ai avut un mare merit, pentru ca Petran nu si-a dat seama de nimic. Noi am plecat cu el si, pana nu ne-au dibuit aia din beci, el nu s-a prins ca noi suntem tot vampiri, sa stii!"

"OK..."

Iustina se apropie si mai mult de el si ii sopteste incet, sa fie sigura ca nu aude decat el: "Cand ai sa vii cu noi la apartament, las-o, te rog, pe Alice, sa-ti dea cu betadina si cu crema de galbenele pe rani. Niciuna nu ustura si crema ajuta la cicatrizare. Macar atata, cat esti cu ea, sa va priasca... Pentru ca eu stiu cum e sa pierzi pe cineva drag si... mai bine profitati de fiecare clipa pe care o aveti impreuna, ca si asa nu aveti prea multe..."

Fata parca isi simte pielea strangandu-i-se, cand isi aduce aminte cum l-a vazut prima data pe Bogdan in garsoniera, cu rani groaznice vizibile prin hainele rupte si nici nu-si poate imagina cum este sa te doara in situatia aceea.

"Iustina, esti o draguta, dar crema de galbenele nu cred ca o sa ma ajute in vreun fel, la fel cum mancarea nu-mi mai ofera niciun fel de alinare, la fel cum vars o tona de sange daca incerc sa beau orice altceva care nu este sange... In prostia mea, chiar am incercat: am vrut sa imi reamintesc cum e sa bei vin... mare greseala!"

"Acuma, eu nu zic sa te apuci sa lingi crema, Bogdane!"

"Sunt mort, Iustina! Sunt mort, intelegi? Nu e nimic altceva ce o sa-mi vindece ranile, in afara de controlul meu asupra sangelui, in afara de vointa mea... Dar zici bine ce zici: da, as vrea sa petrec timp cu Alice, chiar as vrea! Si as vrea, de fapt, sa petrec timp cu voi!"

"Presupun ca domnul Balan nu a apucat sa-ti spuna ca fetelor le era dor de tine, asa-i? Ii spusesem azi dimineata... Dar ma bucur ca vrei sa petreci timp cu Alice si, poate, si cu noi! Apropo, am fost la cumparaturi pentru fratii mei. Tie nu am apucat sa-ti dau ce am cumparat pentru tine, dar, daca vrei, pot sa iti dau acum."

"Acum, adica aici sau acum, in seara asta?"

"Adica iti dau surpriza acum, pe strada si tu faci ce vrei cu ea."

"OK, sigur. Oau, un cadou! Nici n-am crezut ca o sa mai primesc asa ceva vreodata! Super!"

"Cred ca poti sa-ti imaginezi ca eu, fiind o Frumusica, o sa cumpar multe cadouri de un anume fel, da?"

"...adica haine?!"

"Corect!" zambeste Iustina.

"OK!" raspunde Bogdan, surprinzator de nederanjat de idee.

"Baietilor a trebuit sa le iau niste haine care sa reziste la tavaleala, ca nu-i vad pe ei altfel decat mai incasand cate o tranta sau mai trantindu-se unul pe altul in padure. Dar pentru tine m-am gandit la altceva - la niste materiale mult mai moi, pentru ca pielea ta sufera. Si m-am gandit ca tu ar trebui sa fi o persoana periculoasa... Asa ca, pe langa ca sunt moi, hainele astea parca lucesc putin in lumina difuza, e ca si cum ai vedea o lama lucioasa a unui pumnal care trece pe matase..." spune Iustina visatoare.

"Pentru tine, principalul avantaj e ca sunt moi si nu ar trebui sa te jeneze... Pentru mine, este un efect vizual ex-tra-or-di-nar!" continua ea zambind. "Pantalonii sunt din bumbac elastic, negri, fara dunga, ca nu mi s-a parut ca ai vrea sa te imbraci la costum, si iti permit, ca si celorlalti doi, sa te misti in voie, fara sa iti jeneze pielea. Iar jacheta, ca a unui silent killer adevarat, este mai lunga, pana la genunchi, cu croiala dreapta si revere. Ai destule buzunare, si pe interior, si pe exterior, relativ ascunse, presupun ca ai destule lucruri pe care vrei sa le tii la indemana. Iar gluga este prinsa de sub guler, ca atunci ridici gluga, sa se ridice si gulerul si sa-ti ascunda partial masca neagra de pe față..."

"OK... Da' stiu ca te-ai gandit la toate...."

"Daca nu-ti plac, nu este nicio suparare, pentru ca..."

"Oo, imi plac, crede-ma! Cand o sa ajungi mare si tare si foarte respectata in clanul tau, asta o sa fie principala dovada de santaj pe care o sa o folosesc: Hei, vedeti? Candva, aceasta Toreadoare care acum decide soarta oraselor Camarillei, mi-a facut mie haine! Just make sure you make it big, lady! Thank you!"

"Daca o sa fim impreuna, presupun ca o sa facem multe lucruri mari!" zambeste Iustina.

"Multumesc din suflet! Dar acum..." spune Bogdan, intorcandu-se si privindu-i pe toti, "acum vreau sa stiu exact cine ce are cu Alice, ce s-a intamplat... Te-a atacat cineva? Te-a ranit cineva? Care e povestea?"

"E complicat" spune Alice. "Am sa incep cu partea pe care nu am spus-o nimanui, pentru ca la momentul respectiv nu parea relevant si dupa aia s-a intamplat restul serii... Am primit un e-mail. Initial am crezut ca ai facut tu o gluma, Bogdan... nu am recunoscut adresa... Era un cantec de Lady Gaga cu versurile schimbate ca pentru vampiri, nu i-am dat atentie. Dar s-ar putea sa se lege de restul lucrurilor care s-au intamplat in seara asta... Cand am fost la mall ca sa ne... innoim pentru Elysium..."

Bogdan ii mai priveste o data pe toti: "Apropo, aratati foarte bine."

Alice zambeste: "Mersi!"

"Meritul Iustinei" spune Titus.

"Mai ales Titus!" continua Bogdan, facand-o pe Alice sa rada.

"M-am dus un pic pana la librarie, cat ceilalti erau ocupati" continua fata. "Si acolo era foarte liniste, ma rog, era tarziu deja, dar mai merge lumea la librarie si la ora aia. Intai mi-am gasit cartea acolo, ceea ce e e ciudat..." Vocile din capul ei incep sa se coaguleze, aude un ras destul de harait si una dintre ele arunca in trecere: "Da, e ca si cum carnea nu mai sfaraie la fel de bine!"... "Oare are un telescop foarte mare cu care te urmareste?"... "Hehehehe!!!"...

Alice inchide strans ochii si trage adanc aer in piept, incercand sa se linisteasca: "Era un tip acolo - era vampir, nu era viu, dar nu stiu ce era. Era infofolit, acoperit, cu gluga... Putea sa fie Nosferatu, putea la fel de bine sa fie si un alt Malkavian, cu idei tampite in cap... Dupa ce a plecat, mi-am dat seama ca e chiar pustiu acolo, nu mai era nimeni, iar la toaleta am gasit-o pe vanzatoare cu sangele supt.. Si vocile tot insista sa imi aminteasca ca am un stalker!"

"Hei, ai mai multi, daca ma pui si pe mine la socoteala" zambeste Bogdan.

"Yeah, but you're my stalker!" raspunde Alice jucaus.

"Of course..." Apoi Bogdan redevine serios: "Bun, si tu cum ai reactionat? Adica esti sigura ca s-a intamplat chestia asta? A chemat cineva politia?"

"Am chemat-o imediat pe Iustina, l-am sunat imediat pe Balan, pentru ca eu nu sunt specializata pe romane de crima, n-as sti sa rezolv asa ceva... Dar cred ca tot noi ar trebui sa ne interesam de ce se intampla aici..."

"Sigur ca da... Daca persoana asta are cea mai mica intentie sa iti faca rau, eu nu o sa las asta sa se intample, sub nicio forma!"

"Pe de alta parte, mi se pare foarte ingamfat din partea mea sa consider ca eu sunt tinta aici, poate e o chestie asa, mai generala si doar ne-am nimerit la momentul nepotrivit in locul nepotrivit."

"... Intr-o librarie?... Un individ care, mai mult sau mai putin, arata ca mine? Nu, nu! Cineva se joaca! Cineva ne-ncearca! Cel putin, asta banuiesc eu... Dar esti bine, da? Adica nu ai patit nimic, in sensul fizic, nu ti-a facut nimeni rau...?"

"Nu, fizic n-am patit nimic... Stai linistit... Si..." Alice se uita la Titus, inainte de a continua: "Cealalta chestie pe care ar trebui sa o discutam, mai ales ca acum esti si tu cu noi... am primit un mesaj de la... Tertius..."

"Mhm..."

"Stii, bunicutul pe care l-am eliberat.... Ah, tu nu mai erai acolo..."

"Mda, nu mi-e tocmai clar cine este, dar despre ce fel de mesaj este vorba? Are nevoie de noi?"

"M-a chemat sa-l vad. Si in mesaj da de inteles ca ar fi OK sa veniti cu mine, cat timp suntem discreti, doar ca nu cred ca e o idee buna. Alte persoane sunt de alte parere" zambeste ea, in timp ce Titus da viguros din cap, mai ca ar da si din coada, daca ar avea una.

"Adica, este si el tot Malkavian si unul destul de priceput, ar putea sa o invete pe Alice tot felul de lucruri" incearca el sa aduca argumente.

"Mhm..." spune Iustina. "... A plecat la Sabbat".

Alex ii explica lui Bogdan: "Nu stiu daca ti-ai dat seama, el a fost trezit dintr-o torpoare de sute de ani si dintotdeauna a fost Sabbat - a plecat imediat la ai lui."

"Da, dar nu ne-a facut nimic!" insista Titus.

"Da, doar voiam sa stie si Bogdan toate informatiile, ca poate nu le avea."

Bogdan este consternat, vizibil tensionat, vorbind printre dinti: "Uite ce e... Atata timp cat nu ne arunca in față cu toata aroganta posibila felul in care o sa ingroape el oameni de vii si ce tare e el, atata timp cat nu ma starneste sa-i rup capul, o sa fiu cuminte, promit! O sa fiu cuminte. Dar, daca ma provoaca, nu pot sa garantez pentru autocontrol... nu cred ca o sa-l am... Dar daca voi considerati ca va e util, in orice fel, atunci mergem..."

Alex ridica din umeri spre Titus: "Eh, speram sa nu avem o batalie si in seara asta."

"Eu as zice sa ne mai gandim si in niciun caz sa facem vreun pas in seara asta" spune Iustina, precauta.

Titus, insa, nu se opreste: "Dar, Iustina, uite, si Bogdan este de acord. Putem sa aflam mai multe lucruri!"

"Si, de fapt, nu este alegerea noastra" isi continua fata ideea.

"Da, mersi!" izbucneste Alice. "Este alegerea mea!"

"Dar hai sa nu ne grabim" insista Iustina calma. "Este abia miezul noptii. Si daca am vrea sa mergem in seara asta, tot am avea timp. Si, dupa ce am vazut la mall, poate nu ar trebui sa ne grabim sa luam o decizie acum."

Bogdan priveste lucrurile din alt unghi: "Ma gandesc ca, daca e cineva care ar vrea sa ne intimideze, sa ne provoace disconfort, sa ne incerce, ar fi tocmai Sabbatul, in lumina celor ce s-au intamplat... cand? ieri noapte! Asa ca, daca acest... cum ai zis ca il cheama?"

"Tertius."

"Daca Tertius este dispus sa fie civilizat si poate chiar sa ne ofere cateva informatii, atunci merita sa mergem."

"Banuiesc ca ne este dator pentru ca nu doar ca l-am lasat sa scape, dar a scapat cu viata, pentru ca Baráth voia sa-l bea!" spune Alice. "Asa ca, dintre toti cei cu care avem de-a face, ar fi singurul care deja ne este dator."

"Mai, eu unul chiar nu am nimic mai bun de facut in seara asta, sunt oarecum voios ca am reusit sa ma pun putin pe picioare, chiar daca prin niste mijloace de care nu sunt tocmai mandru... Mi-am gasit un haven, al meu! O ascunzatoare mica si draguta."

"Ah, ma bucur!" se inveseleste Alice.

"De fapt, chiar as vrea, cand ai timp, sa vii pana acolo... Sa vezi unde stau si cu cine stau. De fapt, as vrea sa vorbesti si tu putin cu omul asta care mi-a oferit subsolul casei lui..."

"Cu colegul tau de apartament?"

"Da, sa-i spunem colegul meu de apartament... Iti dai seama ca, aratand in felul in care arat, a trebuit sa recurg la mijloace de care nu sunt mandru... la intimidare. Nici n-am crezut ca sunt capabil de asa ceva... Dar se pare ca sunt capabil de mult mai multe decat credeam. Si as vrea sa-l cunosti si tu si, poate, sa-l linistesti putin. As vrea sa ma bazez pe relatia pe care o am cu omul asta, sa nu faca vreun gest disperat si sa strice intelegerea pe care o am cu el."

"Da, as vrea si eu sa-l cunosc."

"Dar pentru asta e timp oricand. Daca tot suntem impreuna, cu totii, facem cum ziceti."

"Mda... Deci, cum facem?" intreaba Alice.

"Pai, e alegerea ta" spune Titus.

Bogdan ofera o alta alternativa: "Sau preferati sa votam? Sa fim democratici?"

Lui Alex ii este indiferent, dar Iustina nu este de acord: "Nu! Alice, facem cum simti tu."

In capul lui Alice, Sorana insista, e aproape un zgomot de fond, dar este permanent prezenta, ii spune ca are parinti, ca are o surioara care o asteapta sa plece si o roaga in continuare sa o lase sa plece, timp in care celelalte voci au si ele ceva de spus: "Da, da, da, da! E o familie mare si frumoasa care se reuneste!"... "Crezi ca intotdeauna a fost asa chel sau l-au tuns cand era in viata?... "Cred ca e ceva cu panza aia de sac cu care se imbraca"...

"Eu simt ca ar fi o idee foarte proasta..." da Alice glas temerilor ei. "Dar, pe de alta parte, ce altceva am putea face?"

"In privinta lui?"

"Da. Putem sa-l ignoram, dar nu stiu daca isi mai ofera ospitalitatea dupa asta. Ori putem risca. Sincer, nu mi-e atat frica de el, cat de ce s-ar putea intampla daca suntem observati."

"Asta este un alt lucru pe care trebuie sa-l luam in considerare, pentru ca pe asta nu avem cum s-o justificam. Ne ducem de bunavoie la Sabbat."

Bogdan le intrerupe: "Nu o sa ma dau vreun mare cunoscator al naturii umane sau al strategiilor pe care le aplica stalkerul nostru, dar, daca intr-adevar tinta lui este Alice, a ales sa actioneze intr-o zona chiar populata. Cred ca niciun vampir al Camarillei nu ar risca atat de mult. Adica, intr-o librarie, in mall?! Pe bune?!"

"Dar, ce vrea Alice sa spuna, este ca, daca noi suntem vazuti calcand intr-un loc la Sabbatului, nu ne mai scapa nimeni. In secunda urmatoare suntem considerati tradatori si vanati ca atare. E ultimul lucru pe care ni l-a povestit domnul Balan azi-dimineata. Sau acum, seara, inainte sa plece de la apartament, chiar cand primea Alice mesajul."

Alex se uita la Iustina: "Hei! Am mai calcat in locuri ale Sabbatului!"

"Da, dar atunci aveam un motiv."

"Atunci nu mergeam in vizita" precizeaza Alice.

Alex nu renunta inca la ideea lui: "Acum avem ca scuza ceea ce s-a intamplat la mall, putem sa mergem ca sa investigam treaba respectiva."

Iustina, insa, este reticenta: "Alex, tu esti capabil sa te uiti in ochii domnului Balan sa-i spui treaba asta? Ca am avut o pista si am investigat-o? Si crezi ca esti capabil sa rezisti unei Discipline care sa scoata de la tine adevarul?"

"Dar, gandeste-te! Sunt doua mesaje, au venit aproape in acelasi timp - emailul si biletul de la Tertius, dupa care Alice, care este tinta tuturor acestor chestii, gaseste un cadavru la toaleta in mall. Tie nu ti se pare ca ar putea sa existe o legatura si nu ti se pare ca ar merita investigata?"

"Ahh! Sunt prea multe coincidente aici!" spune Alice cu naduf.

"In plus, de cand a devenit ilegal sa vorbesti cu cineva? Adica eu i-am dat sangele meu si l-am lasat sa scape si Balan nu ne-a facut nimic" isi aduce aminte Titus.

Dar nu face decat sa o agite pe Alice: "Poti sa nu mai spui asta cu voce tare?!"

"Exact! Dar dupa aia ti-a explicat in mod clar ca a vorbi cu ei este tradare." ii reaminteste Iustina ultima discutie cu Balan. "Ca sa iti fie si tie clar ca a inchis ochii prima data, nu cred ca si-a inchipuit cineva ca nu si-a dat seama ce am facut noi acolo, dar atunci nu erau dovezi..."

Alex, agasat, o intrerupe din nou: "Hei! Incercati sa va convingeti pe voi de ce v-am spus eu si atunci nu veti minti deloc."

"Dar eu nu vreau sa ma conving sa spun o minciuna pe care s-o cred adevar, sa ne intelegem!"

"Eu nu cred ca nimeni din Camarilla nu apeleaza si la alte surse de informatii si, daca Tertius va fi civilizat, nu stiu, adica..." insista Titus in continuare.

"Ne bazam pe faptul ca va fi civilizat, dar noi, de fapt, mergem la Sabbat, iar Tertius este cu doua generatii mai sus decat Baráth..."

"Da, dar noi nici macar nu stim ce se intampla pe vremea lui, daca doarme de sute de ani. El poate nici nu e familiarizat cu ce face Sabbatul acum."

"Daca nu este civilizat, nu mai trebuie sa ne gasim scuze față de nimeni!" se amuza Alex. "Ori nu mai scapam, ori mai distrugem un cuib al Sabbatului, ceea ce, dupa cum vedem, ne cam ridica in ochii confratilor din Camarilla."

Iustina se uita la el: "Hai sa nu ne-o luam in cap!"

"Numai o clipa" spune Bogdan calm. "Voi sunteti siguri ca individul asta este Sabbat? Adica, a zis-o cu gura lui cand s-a trezit sau...? Mie mi se pare ca actionam in certitudinea ca el este Sabbat. Suntem chiar atat de siguri?"

"Este, Bogdan."

"Ok... Din punctul meu de vedere, cred ca merita totusi sa incercam sa vorbim cu individul asta. Iustina are dreptate: orice ajutor pe care il oferim unui membru al Sabbatului este tradare față de Camarilla. Totusi, daca acest individ este intelegator sau chiar binevoitor, poate reusim sa-l convingem sa fie de partea noastra, mai ales daca e batran, s-ar putea sa fie un avantaj. Daca nu, atunci poate este dispus sa plece din oras inainte sa fim obligati legal sa il distrugem. Dar nu stiu..."

"Dar, cum spuneam, nu e alegerea noastra" revine Iustina. "Si apoi, el poate sa fie de inteles, dar pe langa el pot sa fie altii care nu sunt de inteles, mergem in gura lupului si poate astora nu le mai facem față..."

"Hei, dar noi daca decidem sa mergem, asta nu inseamna ca mergem pana la capat, nu inseamna ca sarim la bataie sau mai stiu eu ce. Eu pot sa ma fac nevazut. O sa merg inainte, o sa vad exact unde e omul asta, cate persoane sunt in jurul lui, in ce zona... Adica sunt multe masuri de siguranta pe care ni le putem lua si pe care chiar ar trebui sa ni le luam. Apropo, numai din curiozitate: ce s-a intamplat cu cei trei de ieri?"

"I-a luat Balan, care a descoperit ca au ranforsari si de aia am dat eu șut in poalele Fagarasului si s-ar putea ca ei sa fi stiut ca Balan ii cauta pe sub coaste. De Petran a spus clar, dar am o presimtire ca si ei au vazut ultimul rasarit."

"Bogdan, tocmai mi-am dat seama, tu te poti ascunde foarte bine" schimba Alex subiectul. "Dar, daca sunt altii care se ascund ca si tine, tu i-ai putea vedea?"

"Nu, daca sunt ca mine, nu pot sa-i vad. Dar pe cei care nu pot sa se ascunda ca mine pot sa-i vad, si atunci e o informatie in plus, o masura de siguranta in plus. Acuma, ma indoiesc ca ar fi acolo doar vampiri care au Disciplina asta. Sigur, e posibil, dar nu e probabil."

"Da, voiam doar sa stiu cum stam. Oricum, decizia este a lui Alice si, oricum, daca mergem, merg cu voi si va tin partea cat pot, nu va faceti griji."

"La fel si eu" spune Iustina.

"Discut eu cu Balan" se ofera Alex. "Pentru ca eu chiar m-am convins ca e o legatura intre evenimentele astea si de aia mergem - sa vedem ce se intampla cu crima de la mall."

"Crima de la mall?" izbucneste Alice in ras. "Parca ar fi un roman de Agatha Christie."

"Ai zis ca nu esti experta in romane politiste?" Iaca-ta ca i-am gasit titlu!" chicoteste si Alex.

"Si uite asa capata si Alice experienta si urmatorul ei roman poate chiar trateaza o crima paranormala" se prinde si Iustina in joc, "in care unul din investigatorii involuntari poate ajunge si traieste o poveste de dragoste."

Alice o priveste nedumerita: "Ce?!"

"Ah, nimic, nimic! Imi trebuie ceva, dar dupa ce rezolvam problema asta" ii zambeste Iustina, facandu-i si pe ceilalti sa rada. Apoi redevine serioasa: "Deci? Alice?"

"... Mergem" raspunde fata. "Pentru ca banuiesc ca, macar o parte din noi nu or sa aiba liniste altfel. Si, daca vrem raspunsuri, nu cred ca o sa avem o alta ocazie..."

"Atunci, hai! Nu o sa avem liniste oricum, nici daca mergem, nici daca nu mergem."


Înapoi: Recognition
Urmează: Cautious Young Vampires

9-mai-2022 © kimica.ro Foto: kimica.ro