Brasov by Night



Showing the Ropes (6)


Marti, 18 octombrie 2016, ora 00:30

Lucretia aproape ca ii impinge de la spate, coborand din nou pe scara in spirala si oprindu-se in interiorul galeriei de arta, care este plina-ochi de tablouri si sculpturi. La o a doua privire, galeria are un aer vechi - parchet lacuit, foarte putina mobila, tot spatiul disponibil este utilizat deja, dedicat artei.

"Bravo, ati reusit sa nu va faceti de rusine, ceea ce e un lucru bun", le spune, odata ajunsi cu totii jos. "Eram un pic ingrijorata, dar e bine ca nu am deranjat-o pe doamna Schmitz mai mult decat era necesar... Mai vreti sa mai mergem pe undeva? Mai aveti alte idei sau vreti sa faceti ceva in mod deosebit? Daca nu, poate mai mergem sa mai mancam ceva si ne retragem?"

Alex il priveste pe Titus: "Ai vrea sa mergem sa ne cunoastem clanul?"

"Da, cred ca mi-ar placea" raspunde Titus, mult mai linistit decat era inainte de vizita.

Lucretia se uita la ei: "Bine, hai sa vedem... poate asta v-ar fi mai util: cum v-ar placea sa va hraniti, fiecare dintre voi? Presupuneti ca nu as fi cu voi. Cum ati proceda fiecare catre voi?" si, intorcandu-se catre Titus, in intreaba: "Tu cum ai proceda?"

"In primul rand, mie mi-ar placea, daca se poate sa fie agreat si de cealalta persoana, cum a fost in seara asta. Nu-mi place sa aduc atingere libertatii niciunei alte fiinte."

"Mhm... Am inteles..."

Sau, cel putin, poate daca as intalni o fata intr-un club, chiar daca nu ar sti neaparat ce se intampla... Nu! Totusi cred ca s-ar simti ca furt, daca nu ar fi consimtit"

"Am inteles... Deci asta inseamna ca va trebui sa-ti gasesti o persoana sau preferabil mai multe care sa fie OK cu chestia asta, bine? Te putem indruma in directia corecta, dar asta depinde de tine, in ce mediu te simti tu confortabil - probabil acolo ai gasi cele mai multe persoane care ar fi dispuse sa faca chestia asta."

"Exista si alte medii, cu astfel de persoane, nu neaparat cluburi?"

"Da, presupun ca oameni cu care ai ceva in comun si cu care ai avea o metoda de a sparge gheata."

"Ceva sfaturi in directia asta?"

"Gaseste ceva la care esti cu adevat bun si porneste de acolo. Poate te pricepi sa faci ceva cu mainile; daca esti artist, e simplu: strangi niste admiratori in jurul tau si alegi dintre ei; cineva care este foarte capabil din punct de vedere fizic poate sa isi faca un mic cult in jurul lui - am vazut asta intamplandu-se; intelectualii au studenti, elevi... Gândeste-te pe cine ai putea influenta, pana la urma."

„Si cand gasim momentul oportun sa le spunem ceea ce suntem?"

Niciodata nu e momentul oportun. In momentul in care crezi ca nu o sa reactioneze foarte urat. Gandeste-te: OK, cum va reactiona daca ii spun acum? Sau: ce am la indemana ca sa stiu ca nu o sa faca o prostie? Poate il poti controla cu ceva, poate ca iti este favorabil intr-un mod sau altul."

"Ce se intampla daca gasim o fata care se indragosteste de noi?"

"Nu te-ai mai despartit pana acum de nimeni?"

"De nimeni care, poate, intr-un acces de tristete sau gelozie, m-ar fi putut da de gol."

"In principiu e cam acelasi lucru: ai grija sa nu te dea de gol. E simplu. Vezi si tu..."

"Sigur ca e simplu pentru voi astia cu... care v-ati cultivat inteligenta sociala."

"E doar o chestie de exercitiu, sunt convinsa ca o sa te descurci", spune ea, batandu-l linistitor cu o mana pe umarul drept.

"Tu cum ai proceda...Alice? ... Am inteles bine?"

"Da, Alice... Nu stiu, nici eu nu sunt foarte... sociabila... Nu cred ca as putea aborda asa lumea la club..."

"OK... alte idei?"

"... Din cate stiu, nu trebuie neaparat sa fie sange uman, nu?"

"Nu neaparat, dar sangele de animal nu este foarte hranitor si, sincera sa fiu, sunteti mai castigati doar pandind intr-unul dintre ganguri si vazand ce pica, decat vanand animale. Majoritatea animalelor nici macar nu ne suporta prezenta. Doar cei care au Discipline care le permit sa se inteleaga cu animalele au cat de cat o sansa acolo."

"A, nu ma gandeam sa vanez, ma gandeam sa cumpar."

"E o posibilitate... doar ca... depinde de tine. Daca crezi ca poti sa traiesti cu asta, nu e..."

"Dar e o optiune!"

"Mda... ma rog... sa zicem ca ar fi o optiune... In regula, hai sa vedem, poate tu ai o idee mai palpitanta, ca sa zic asa", spune ea si se uita catre Alex.

"Sa stii ca mie mi-a placut foarte mult ce s-a intamplat in seara asta si cred ca vad cum as putea repeta, iar..." si se uita catre ceilalti, "mie, unul, cluburile mi se par un mediu propice. Da, poate si eu ar trebui sa mai exersez un pic abilitatea de a-mi ascunde adevaratele intentii, se pare ca uneori ma grabesc prea tare si ma dau de gol, dar..."

Lucretia este de aceasi parere: "Poate ca ar fi bine, da."

"Da, una peste alta", continua el, "cred ca asta este cea mai buna abordare pentru mine si", aruncand o privire catre Titus: "pana la urma, treaba cu consimtamantul... stii, ei nu realizeaza ce li se ofera in prima faza si poate dupa aceea nu mai e o problema, pentru ca isi dau seama cat de bine este si pentru ei." Spunand asta, isi aduce aminte de asociata Lucretiei: "Spuneai ca poti ajunge sa cultivi o relatie speciala cu un muritor sau cu o muritoare, mai bine?"

"Da, in general foarte putini Gangrel au slujitori in felul asta, sau... ghouli, in limbajul vestic. Am inteles ca preferati animale care sa fie transformate in slujitori, dar, da, e posibil, sigur..."

"Domnul Balan ne-a spus sa nu transformam pe nimeni, oare restrictia se aplica si la acesti servitori?"

"Pentru moment, nu. Acuma, teoretic Principele trebuie sa va dea acest drept special de a avea servitori, dar sunt convinsa ca asta nu va fi vazuta ca neaparat ceva foarte rau, ci mai curand ca o dovada a faptului ca intelegeti cum sa va descurcati in noua voastra situatie..."

Alex tresare putin si intinde mainile in fata: "OK, nu vreau sa incalc nicio regula, de asta am si intrebat. Mi se pare o abordare utila pentru cum vad eu situatia noastra actuala, dar in niciun caz nu as vrea sa incalc regulile si poruncile Camarillei in care de-abia am intrat."

"Nu incalci neaparat o regula. Aia chiar cred ca ar fi OK. In tot cazul, e o idee, da, atata timp cat muritorul cu pricina nu devine prea... Ma rog, unii dintre ei incep sa dezvolte trasaturi de la vampirul care le-a oferit sange - slujitorii clanului Nosferatu incep sa dezvolte tot felul de bube si mirosuri mai putin placute, de exemplu."

"Dar nu cred ca e cazul la noi asta, nu?" spune Alex, incercand sa para mai impresionant.

"S-ar putea sa preia ceva, dar... ce sa va zic... n-am vazut foarte multi Gangrel care sa aiba servitori oameni."

"Da, poate ar fi cazul sa ne sfatuim si cu membrii clanului nostru, despre care ne-a spus domnul Balan ca ar fi pe undeva prin Schei."

"Mhm... Bine. Si tu, scumpa mea?" spune ea, uitandu-se la Iustina.

"Ai sa razi dar... eu nu vreau sa le fac rau..." incepe fata.

"Dumnezeule, dar n-a zis nimeni sa le facem rau. Nimeni n-a vrut..."

"Pe de alta parte, nu pot fara, trebuie musai sa mananc..."

"Cam asa."

"Ma gandeam si la fetele pe care le-ai adus astazi: lor le place, ele pentru asta au venit, e placerea lor sa simta aceasta senzatie euforica si cred ca ar fi cea buna solutie - asta ar fi ceva ce le-as da inapoi pentru faptul ca, de fapt, le fur sangele..."

"Hm... asta nu ar fi ceva atat de dificil..."

"Asta seamana asa, cu un ritual de imperechere, presupun ca trebuie cateva persoane, nu cred ca te poti hrani din aceeasi persoana in fiecare seara, ca pana la urma o omori... Ritualul de imperechere este... ilogic, chiar si pentru lumea din care faceam parte pana acum cateva zile..."

"Ai fi surprinsa cat de incetosate devin liniile dupa 20, 30, 40 de ani, dar, in fine... o sa vorbim cand ajungem acolo."

"De fapt, mie imi sugereaza mai mult ca seamana cu o dependenta de substante", spune Titus.

"Si inainte trebuia sa mananci, nu? Te considerai dependent de... stiu eu... shake-uri proteice sau ce mancai tu?"

Titus zambeste: "Nu am mancat niciodata shake-uri proteice. Preferam sa mananc mancarea cat mai naturala. Dar ma refeream pentru cei din care ne hranim - dependenta. E ca si cum suntem niste dealeri, ii momim cu o anumita placere, dar care nu vine din heroina, ci din a le bea sangele."

"Tu primesti ceva, ei primesc ceva - e OK."

Iustina se uita la Titus: "Stii, eu pot sa-i inteleg ca isi doresc aceasta senzatie euforica. Pana la urma, poti sa obtii euforie si din altceva decat drog... Asta pot sa inteleg. De asta ma gandesc ca as putea sa le dau inapoi ceva ce sa nu le faca rau... e... ca un orgasm..."

Titus nu se lasa convins: "Da, dar in timpul unui orgasm nu pierzi cateva sute de mililitri de sange", in timp ce Alice si Alex ridica din umeri.

"Presupun ca poti sa te gandesti ca, si daca ar fi mers sa doneze, ar fi donat jumatate de litru si tocmai de aia ma gandeam la inceput ca trebuie sa fie mai multe persoane carora sa le faci asta." Dar, in timp ce Iustina continua sa vorbeasca, Titus isi aminteste ca e barbat si ca, totusi, pierdea ceva in timpul..., isi aminteste ca oamenii au metabolism.

"Cumva, trebuie sa ne hranim", mai spune ea. "Sigur, poti sa mergi la macelarie sa cumperi sange de porc, mergem cu randul daca vrei - spui ca te-a trimis prietena ca ii trebuie pentru caltabos sau ceva similar, dar nu o sa poti sa mergi in fiecare zi sau la cateva zile, sa iei la rand macelariile. Poti sa incerci..."

"Plus ca ar trebui", spune Lucretia, "sa beti destul de mult. Nu e doar volum, sangele nu e la fel peste tot. Sangele de animal nu are taria sangelui de om, aia e problema."

Iar la PetShop, animalele sunt de dimensiuni foarte mici; si daca golim tot Brasovul de animale din magazine nu cred ca este o solutie..."

"Da, dar nu cred ca porcul ar ramane in capul meu, sa aiba un atac de panica!" spune Alice.

Iustina incearca sa ii schimbe parerea: "Nu cred ca vrei sa iti grohaie in cap porcul."

Alex se uita din ce in ce mai mirat la ei si il umfla rasul: "Nu stiu, cred ca ati simtit si voi ca si mine. Atunci cand am baut din pungile alea nu a fost deloc la fel ca fetele din club si acum voi va ganditi la niste pungi cu sange de animal?! Adica este... ca si cum ai avea cel mai rafinat vin, cel mai dulce desert si voi vreti sa mancati... laturi?" Parca nu-i vine sa creada. "Da, putem sa mancam animale, daca trebuie, dar nu cred ca se compara."

"Alex, asta se cheama brainstorming", il intrerupe Iustina, spre amuzamentul lui Alice.

"Da, si... tocmai v-am spus..."

"Ne uitam la diverse posibilitati, dar asta nu inseamna ca trebuie sa le luam in calcul. Nu toata lumea este la fel de dornica sa sara pe o fiinta umana... Unii accepta mai usor..."

"Tu vorbesti?!"

"Da, eu vorbesc, pentru ca stiu ce a insemnat sa sar fara control! Ai uitat ca m-am smucit din mana ta?!"

"Nu, nu am uitat, dar..."

"Pentru mine, aia a fost o senzatie de groaza fantastica, in momentul in care am sarit fara sa ma gandesc ce fac, fara sa... eram un animal si am avut mare noroc ca am putut sa ma opresc si nu l-am omorat!"

"Dar nici eu nu am spus sa-i omoram, dimpotriva..."

"Pai nu, dar pentru unii dintre noi, existenta acestei posibilitati este groaznica. Pentru unii atarna mai mult, pentru altii mai putin, unii se gandesc prea mult la lucrul asta, nu inseamna ca tu nu ai..."

"Stai, nu vreau sa-i omor, in niciun caz..."

"Nici tu nu vrei sa-i omori, dar posibilitatea sau riscul de a-i omori, pentru unii dintre noi, este mai infioratoare, ne macina mai mult decat, poate, ar trebui. Poate ne trece... daca avem noroc, ne asteapta niste zeci de ani..."

"Ar fi bine", spune Lucretia, "daca v-ar trece, pentru ca, de-a lungul anilor, n-o sa va puteti hrani doar cu animale sau pungi de sange sau alte chestii de genul asta si, pe masura ce trece timpul, veti avea nevoie de sange uman care sa fie, totusi, cat de cat concentrat, sa fie cum trebuie, hranitor."

"Dam spargere la centrul de transfuzii" are Iustina alta idee.

"Nu spun ca am sa ma limitez doar la sange de porc", spune Alice printre ei, "am sa mai experimentez, sa vad ce se intampla, dar mai intai trebuie sa vorbesc cu Baráth, sa stiu cum sa stapanesc ce s-a intamplat in seara asta cu mine. Pentru ca prefer sa am un porc grohaindu-mi in cap decat o femeie speriata!".

In timpul in care spune asta, una dintre voci incepe sa grohaie batjocoritor, in timp ce celelalte o intreaba: "Hei, n-ai deja? Adica... o sa ne simtim foarte-foarte dezamagiti daca vei continua sa ne tratezi asa, Alice!" Fata se rasteste: "Tu sa taci!"

Abia acum Alex isi aminteste ce s-a intamplat in club: "Da, pot sa inteleg ca pentru tine este o situatie deosebita. Sa inteleg ca s-a creat o legatura intre tine si cea din care te-ai hranit?"

"Nu stiu. Ori s-a creat o legatura, ori o parte din ea a ramas in mine... nu stiu... Dar e acolo, o aud si nu pot sa o linistesc... Efecte adverse!"

Brusc, Alex a realizat ca nu totul este asa extraordinar precum credea, vazand ca Alice est chinuita si ii cam piere avantul: "Poate ar trebui sa vorbesti cu Primogenul clanului tau, sa afli cum se pot combate aceste efecte adverse."

Lucretia se uita la ei: "Toate sunt metode de a supravietui, cel putin cateva nopti. Sigur, cu totii ne luptam si incercam sa cedam cat de putin Bestiei, preferabil deloc, dar ceea ce va sfatuiesc eu este sa faceti cumva pace cu noua voastra conditie si cu ceea ce vi se intampla. Aceia dintre voi care sunt consensualisti, care vor sa obtina consimtamantul victimei... ma rog, in opinia lor, pot gasi ample motive sa o faca. Pentru cateva nopti te poti descurca si cu sange de animal, dar e absolut deloc hranitor si s-ar putea sa creeze mai multe probleme."

"Sigur ca pentru alte chestii trebuie sa fii seducator, sa te poti apropia de oameni" mai spune, uitandu-se catre Alex "sau cel putin sa poti sa ii insfaci, pentru aceia care prefera sa foloseasca forta bruta, nu e o abordare placuta, in timp ce, cu tine, draga mea...", spune punandu-i Iustinei o mana pe umarul stang, venind aproape sa o ia in brate, "tu o sa mai treci pe aici in serile care urmeaza si o sa vedem cum am putea sa te indrumam, ce zici?"

"Multumesc!" raspunde Iustina.

"Sigur ca da... Hai sa mai dam o tura, sa vedem ce mai gasim de mancare la club in seara asta si sa incheiem seara intr-un mod elegant, ce parere aveti?"

Uitandu-se la Titus, Alex o intreaba totusi pe Lucretia: "Oare vom putea sa ajungem si pe undeva pe la Schei inainte sa ne prinda rasaritul? Am vrea totusi sa ne intalnim si cu membrii clanului nostru..."

"Asta nu stiu, nu as sti sa-i gasesc. Poate ca v-ar putea indruma domnul Balan catre acolo? Dar uite, daca ne miscam bine, poate ca apucati sa dati de el inainte sa rasara soarele. Poate ca ar fi bine."

"Stii cumva unde este Fantanita Dreptatii?"

"A... nu... e pe undeva pe dealurile astea, dar... chiar nu stiu. Nu ma pasioneaza in mod deosebit..."

Lucretia este intrerupta de Iustina: "Alex, dar nu ai vrea sa facem asta maine? Adica ar fi mai mult timp la indemana, ca sa nu fie doar ‘Hai salut! Suntem si noi de-ai vostri, dar trebuie sa fugim repede, ca rasare soarele!’ "

"Ba da, cred ca... Cum zici si tu, Titus."

"Cred ca ar fi mai bine cum zice Iustina."

"Sa va puneti si un pic gandurile in ordine, sa va ganditi mai bine ce ati vrea sa aflati, nu stiu. Dar se intampla destul de multe pentru o seara, parerea mea..."

"Eu sunt de acord... Sa asimilam un pic mai bine ceea ce am descoperit in seara asta."

"Da. OK", spune Alex, vizibil mai potolit. "Cum ziceti si voi, poate ar fi bine sa ne punem cu totii de acord." Se uita la Alice si la Iustina: "Apropo, vreti sa veniti si voi cu noi acolo?"

Iustina raspunde repede: "Eu as veni, ca-s curioasa! Ma fascineaza!"

"Da", confirma si Alice.

Vazandu-l mai linistit, Iustina se apropie de Alex si ii da un cot, zambind: "Hai, Alex, ca mergem in club!", facandu-i pe toti sa zambeasca.

"Mergem!" raspunde el, mai entuziasmat de data aceasta.

Iustina se intoarce catre Alice: "Pentru tine este in regula sa mergem in club acum? Te simti in stare sa mergem?"

"Da!"

"Pai hai sa mergem, atunci, ca as vrea sa incerc ceva", spune Iustina, privind-o pe Lucretia.

"OK... te ascult" rapsunde femeia, in timp ce Alice o priveste parca intreband-o: "Ce pui la cale?!"

"Noi putem sa parem ca avem sange cald? Sa trecem drept o persoana vie?" intreaba Iustina, netulburata de intrebarea nerostita a lui Alice, care nu rateaza ocazia de a face haz de necaz: "Daca se poate, drept una singura?" in chicotele celorlalti.

"Da, cum sa nu... Nu v-a invatat nimeni? Nu v-a explicat nimeni chestia asta?" se mira Lucretia.

"Este foarte greu de crezut... presupun ca astea sunt lucruri de baza, e ca si cum ai intreba pe cineva cum faci tu sa bei apa dintr-o cana care are apa in ea... dar noi chiar ne-am trezit, pur si simplu, fiecare altceva, in acelasi loc, dupa ce fiecare dintre noi a fost atacat in diverse conditii, mai mult sau mai putin placute."

"Am inteles..."

"Nu stiam absolut nimic, iar urmatorul lucru care ni s-a intamplat a fost ca a incercat cineva sa ne dea foc..."

"Bun, in cazul asta", le spune ea, "ce trebuie voi sa intelegeti este ca sangele poate sa faca multe-multe chestii. Printre aceste lucruri, va poate face sa pareti mult mai vii, sa clipiti, sa respirati, sa aveti pielea calda si nu atat de palida - e foarte bine ca, din fericire, clubul era destul de aglomerat in seara asta si nu v-a fost deloc greu."

"Hai sa facem asta impreuna", continua femeia. "Concentrati-va asupra caldurii corpului vostru, asupra modului in care clipiti, in care respirati, Ganditi-va la gesturile pe care le faceati in mod normal cand erati vii - unii se joaca cu barba, altii au anumite ticuri. Ganditi-va la toate aceste lucruri si incercati sa va concentrati sangele in acea directie."

Imediat, Titus incepe sa faca exercitiile de respiratie pe care le invatase.

Surprinzator, Alex isi aminteste de Balan, care fuma si, ca sa fumeze, trebuia sa inspire. Incearca sa isi incordeze muschii si sa traga aer in piept cum nu a mai facut de cand a fost transformat. Ii este putin ciudat, pentru ca nu aduce aceeasi senzatie, dar, daca este foarte atent, poate sa simuleze respiratia. Din cand in cand, isi aduce aminte sa si clipeasca. Se uita la ceilalti si ii intreaba: "Imi iese ceva? Vi se pare ca s-a schimbat ceva?"

Alice nu se concentreaza pe respiratie, incearca sa se concentreze pe puls, pe bataile inimii, care nu sunt acolo, dar incearca sa isi aminteasca cum se simtea cand statea noaptea si se uita in tavan ca nu putea dormi si isi simtea pulsul in urechi cateodata. Incearca sa reproduca senzatia aceea.

Iustina isi aduce aminte cum era cand suvitele de par inca neuscate complet, reci, o atingeau si o mangaiau pe spate, pe pielea calda, cand iesea cu parul ud, pe terasa sau pe plaja la mare, invaluita intr-o adiere de vant. Este una din senzatiile carora le duce dorul - senzatia de piele calda, catifelata, placuta atingerii, dar si de mangaiere.

Simt cu totii cum sangele se deplaseaza si, pentru cateva secunde se simt putin mai calmi, se vad cu totii mai putin palizi, cu o culoare mult mai normala a pielii, spre deosebire de acel palid-cenusiu de pana acum si isi dau seama ca pot, intr-adevar sa se prefaca intr-un mod relativ credibil.

Titus is da seama ca nu a pierdut sange in acest proces si ca ii vine foarte usor sa o faca, la fel de usor cum ii vine sa isi faca ochii rosii atunci cand vrea. Se bucura si decide ca, pentru mai mult timp, ramane asa.

Iustinei ii place senzatia si imediat se gandeste ca ar putea ajuta la crearea iluziei pentru persoana din care urmeaza sa se hraneasca, ca sa se apropie de ea, dar si ca sa ii placa mai mult persoanei respective, pentru ca grija ei acum este sa dea ceva inapoi pentru ceva ce trebuie oricum sa ia. Ii creeaza si nostalgie, aducandu-i aminte de intamplari din trecut; o frustreaza ca nu mai simte emotia de atunci, dar este multumita ca totusi si-a pastrat amintirile.

Alex percepe acest lucru ca pe un efort. Simte o umbra a faptului ca era om inainte si asta se intampla in mod natural, dar totodata i se pare ca este aproape o corvoada, o munca sa faca acest lucru si simte consumul de sange. Este ceva ce ar vrea sa nu faca, daca nu e absolut necesar. Simte oarecare nostalgie, dar principala senzatie este de nemultumire pentru ca trebuie sa faca un efort constient sa mentina aceasta aparenta. Totusi, se bucura ca macar stie cum sa faca pe viitor, daca va fi nevoie.

In momentul in care se preface, Alice aude vocile vorbind, spunand tot felul de lucruri, care mai de care mai ciudate: "si o oglinda sparta poate sa-ti arate reflexia" ... "oricum poti sa te ascunzi, dar nu te poti ascunde de noi" ... Le aude ceva mai departe, ceva mai putin clar si, pentru cateva secunde, ii este mai usor, pe masura ce se concentreaza in a-si redirectiona sangele in acea directie. Se simte un pic mai vie, dar nu stie cat de mult merita efortul... depinde de situatie.

Iustinei tocmai i-a venit o idee: "Va dati seama? Nu ne este usor si ne costa treaba asta, dar daca Doamne-pazeste te dai aproape sau cumva te miroase vreun vanator... undeva, in club... daca apuci sa iti faci sangele cald, o sa fie un moment de debusolare pentru el, daca faci in asa fel incat sa puna mana pe tine si sa il descumpanesti ca esti cald... Ar fi o sansa in plus sa scapi..."

"Da... in principiu, da", spune Lucretia.

"Macar ca pierde cateva secunde de concentrare, sa apuci sa faci cativa pasi mai departe sau chiar sa iesi de acolo..."

Lucretia se uita la ei: "Da, intr-adevar, exista, si asta este din nou important, exista diferite grade de apropiere de Umanitate. Noi, in Camarilla, credem ca e important sa va pastrati pe cat posibil apropierea fata de omul care ati fost. Face mai usor sa ne ascundem si sa parem oameni. Si, pe masura ce anii or sa treaca peste voi, cu cat sunteti mai apropiati de Umanitate, mai bine hraniti si nu sunteti infometati, e mai usor sa tineti Bestia sub control. De asta poate e mai bine sa va hraniti din oameni, decat din animale. E mai usor sa nu ramaneti foarte infometati si sa tineti asta sub control. Asta chiar e important sa tineti minte, pe masura ce trece timpul, bine? Hai sa mergem!"

Se intoarce si, pe masura ce merge spre usa, continua sa le vorbeasca: "Celor care sunt mai apropiati de Umanitatea lor initiala le e mai usor sa se integreze, sunt mai putin monstruosi, ii sperie pe oameni mult mai putin."

Cum ne putem pastra Umanitatea?" o intreaba Alex.

"Nu cedati Bestiei, nu omorati pe nimeni, nu faceti rau, nu-i dati ceea ce isi doreste, pana la urma. Animalul nu vrea decat sa se hraneasca, sa ucida ... sunt toate impulsurile astea groaznice pe care le avem cu totii. Exista mai multe metode de a cadea... In principiu, nu le faceti rau celor din jurul vostru."

Alex isi aduce aminte de momentul in care l-a impuscat pe vanator si are o tresarire: "Da... cred ca inteleg la ce te referi..."


ÃŽnapoi: Showing the Ropes (5)
Urmează: Showing the Ropes (7)

22-feb-2022 © kimica.ro Foto: kimica.ro